Megaoraşele lumii: proiectul unificării Hong Kongului cu Shenzen

Megalopolisurile sunt pe cale de formare în întreaga lume. Contopirile urbane aduc avantaje, dar în unele cazuri, cum ar fi proiectul asiatic, produc şi îngrijorare Concentrările urbane

Megalopolisurile sunt pe cale de formare în întreaga lume. Contopirile urbane aduc avantaje, dar în unele cazuri, cum ar fi proiectul asiatic, produc şi îngrijorare

Concentrările urbane sunt o caracteristică a modernităţii în lume. Prima aglomerare de acest gen a apărut în SUA. Este vorba de megalopolisul care astăzi mai este supranumit BosWash: Boston-New York-Washington-Philadelphia din SUA. Acest megalopolis se întinde de la Boston, peste New York, Philadelphia, Baltimore, până la Washington D.C.

Un reputat geograf care a definit termenul de "megalopolis", Jean Gottman, explică fenomenul de apariţie a concentrărilor urbane printr-o succesiune de factori favorabili. O serie de astfel de factori sunt pe cale să ducă la formarea altui megaoraş prin contopirea Hong Kongului cu oraşul Shenzhen din sudul Chinei. Deşi unora fenomenul li se pare o stare de fapt, normală, alţii se tem că ar dăuna statutului special al fostei colonii britanice.

Uriaşul oraş Hong Kong, cu o populaţie de şapte milioane de suflete, este pe cale de a deveni şi mai mare. Există planuri guvernamentale care prevăd ca metropola să se unească, treptat, cu Shenzen, un alt mare oraş situat însă în sudul Chinei continentale. Prin contopirea celor două centre urbane s-ar crea un megaoraş cu 20 milioane de locuitori.

Mulţi locuitori ai Hong Kongului - fostă colonie britanică retrocedată Chinei în urmă cu 10 ani - se tem că planurile de unificare a celor două oraşe ar putea dăuna statutului de special al fostei colonii britanice. "Numai astfel Hong Kong ar putea deveni unul din cele mai mari oraşe din lume", argumentează adepţii proiectului.

O legătură directă între cele două centre urbane

"Nu este vorba numai de o contopire, se are în vedere cu adevărat crearea unei metropole gigantice care să cuprindă Hong Kong şi Shenzen", a declarat Anthony Wu, director al Fundaţiei Bauhinia, care susţine planul urbanistic. "Dacă se doreşte o creştere a competitivităţii, Hong Kong - care are şapte milioane de locuitori -, are de câştigat prin alipirea cu Sehnzen, un oraş de 13 milioane de oameni.

Este nevoie de o contopire a forţelor celor două pentru a crea o metropolă mai mare care să sporească puterea Chinei în lume", adaugă el. Anthony Wu spune că primul scop este construirea unei linii directe de tren între aeroporturile internaţionale ale celor două oraşe.

Un diferend care s-ar putea rezolva

Un alt doilea scop va fi facilitarea procedurilor de viză pentru locuitorii din Shenzen pentru a intra mai uşor în Hong Kong. În prezent, cei din Hong Kong pot intra şi ieşi din China pe baza unei amprente digitale, dacă au un card special de reşedinţă permanentă.

Chinezii continentali trebuie însă să solicite în avans permise de vizitator. Nu pot să se trezească de dimineaţa şi să meargă pe neaşteptate în Hong Kong pentru cine ştie ce afaceri. Mai controversat este Cotul Lok Ma Chau, de care se leagă una din ciudăţeniile istoriei care ar fi putut avea mari repercusiuni.

Pe vremea când Hong Kong era colonie britanică, graniţa sa cu China era marcată de râul Shenzen şi, ca multe râuri, cursul său avea meandre. Când râul a fost sistematizat, cursul a devenit rectiliniu şi un kilometru pătrat aflat în proprietatea Chinei se află acum sub jurisdicţia Hong Kong, sub numele de Cotul Lok Ma Chau. Unificarea celor două oraşe ar rezolva de la sine şi acest diferend.

"Nu s-ar mai cheltui bani în zadar"

"Oamenii din Shenzen ar putea merge la Hong Kong fără viză, iar cei din Hong Kong - în Shenzen, iar piaţa ar decide. Poate găsesc un loc bun pentru sănătatea lor, fabrici high tech, vizitează muzee… Ar putea fi un exemplu că Hong Kong şi China continentală lucrează împreună, fără graniţe.

Ar putea să fie nemaipomenit, mai ales pentru autorităţile locale chineze care ar putea face avere dacă acest Cot Lok Ma Chau ar fi dezvoltat", este de părere Jake van der Kamp, principal comentator economic din Hong Kong. "Ar putea să facă o mulţime de bani.

În acest moment, zona nu se poate dezvolta, fiindcă nu are apă. S-a încercat dezvoltarea ei timp de 10 ani şi s-au cheltuit o mulţime de bani. Nu s-a putut realiza modernizarea şi cred că ideea creării unui megalopolis este o soluţie pentru ca Lok Ma Chau să se dezvolte", mai spune el.

Este posibilă contopirea într-un singur oraş?

"Este de ajuns doar o populaţie numeroasă pentru ca un oraş să fie mare?", se întreabă analiştii. Anthony Wu spune că da, dar nu numai atât. "Dacă ne uităm la Londra, New York, Tokyo sau alte mari metropole, observăm că, în primul rând, au o populaţie mare, spune el. Există însă şi alţi factori care fac un oraş mare - cultura, istoria, tradiţiile şi valorile, susţine Wu.

Politica Chinei - "o ţară, două sisteme" - garantează autonomia Hong Kongului. Pentru unii, ideea contopirii Hong Kongului cu Shenzen pare un aranjament politic cu scopul ca Hong Kongul să piardă statutul de oraş semiindependent şi să devină doar altă "bucată a Chinei". Au apărut îngrijorări legate de alte libertăţi ale Hong Kongului - libertatea presei, libertatea de idei.

Profesorul Jianfu Shen de la Universitatea chineză din Hong Kong, spune că cele două orşe sunt mult diferite şi obţinerea unui consens nu ar fi uşoară. El mai spune că autorităţile locale ale celor două oraşe "sunt din ce în ce mai interesate de a vedea ce pot face împreună", dar nu crede că ele vor fi vreodată un singur oraş.

Megalopolisul a apărut prima oară în SUA

Termenul de megalopolis provine din limba greacă şi înseamnă "oraş mare". Conceptul a fost propus de către geograful francez Jean Gottman în cartea "Megalopolis, The Urbanized Northeastern Seaboard of the United States" (apărută în 1961).

El a definit ca "megalopolis" aglomerarea urbană care astăzi mai este supranumită BosWash: Boston-New York-Washington-Philadelphia din SUA. BosWash se desfăşoară pe o lungime de 750 de kilometri (800 de kilometri, de la nord la sud). În megalopolis locuiesc circa 50 milioane de suflete, respectiv 20% din populaţia Statelor Unite ale Americii. Suprafaţa sa totală este de 140.000 de kilometri pătraţi, adică 3% din suprafaţa totală a ţării. Toate oraşele din megalopolis sunt legate de un gigantic sistem de infrastructură.

Oraşele mari din SUA s-au întins cu periferiile lor tot mai departe în regiunile rurale. De-a lungul şoselelor principale s-au format din ce în ce mai multe orăşele. Cu timpul, orăşelele s-au unit. Un alt exemplu de megalopolis în formare este San Francisco şi San Diego (supranumit SanSan).

Magalopolisurile transfrontaliere

Gottman explică aceste concentrări de populaţie şi de puteri (politice, economice, judiciare, culturale) printr-o succesiune de conjuncturi favorabile: colonizarea prioritară a anumitor zone, importanţa schimburilor maritime cu Europa, victoria Nordului asupra Sudului în timpul Războiului de Secesiune (eliminând concurenţa porturilor din Sud) şi prezenţa unei elite urbane.

În unele manuale se vorbeşte şi de apariţia unor megalopolisuri transfrontaliere, cum ar fi metropolele americane, Chicago şi Detroit, cu cele canadiene Montreal, Quebec, Ottawa (care mai includ şi alte zeci de oraşe mai puţin importante, în total populaţia numărând 65 milioane de oameni). Şi în America de Sud este în formare un megalopolis care cuprinde zona litorală dintre Rio de Janeiro şi Sao Paulo. Primul megalopolis de pe continentul asiatic s-a constituit în Japonia. Acesta se întinde pe o suprafaţă de 1.000 de kilometri, de la Tokyo (în est) până la Kitakyushu (în vest).

Shenzen - oraşul cu cele mai multe concubine

Shenzen este un oraş din provincia Guangdong, cea mai bogată provincie din China continentală, care contribuie cu 12% la venitul naţional. Din 1970, oraşul a cunoscut cea mai mare creştere demografică şi economică din China. Aici se vorbeşte mandarina, "limba comună", dar şi cantoneza, deoarece locuitorii săi provin din cele patru colţuri ale Chinei şi vorbesc toţi în diferite dialecte.

Situat la graniţa cu regiunea administrativă specială Hong Kong, la vărsarea Râului Perlelor în Marea Chinei, acest fost sat de pescari a devenit, graţie statutului său de zonă economică specială, un centru de afaceri gigantic, regrupând toate sectoarele industriei de înaltă tehnologie.

Este însă şi singurul oraş al Chinei în care femeile sunt mai numeroase decât bărbaţii: Femeile sunt, de asemenea, mai apreciate decât bărbaţii pentru gestionarea uzinelor. Cu aproape şase milioane de fete tinere, Shenzen este, totodată, oraşul cu cea mai mare concentrare de "concubine" sau de femei supranumite "a doua soţie".

Migraţia permanentă favorizează contopirea

Shenzen este legat de Hong Kong prin o linie ferată şi de feribot şi constituie un avanpost în provincia industrială Guangdong. Structura sa urbană se extinde deja spre Guangzhou, cu oraşul Dongguan la mijloc, ale cărui frontiere se şterg progresiv pentru a constitui un singur megalopolis industrial. Shenzen este un oraş ce se poate străbate într-o oră şi jumătate de la un capăt la altul.

Din cartierul Luohu se poate ajunge în Hong Kong şi pe uscat. La vest se găseşte cartierul expatriaţilor, Shekou, unde trăiesc 7.000 de străini. Acest cartier s-a dezvoltat tot datorită legăturilor cu Hong Kongul. Shenzenul este unul dintre puţinele oraşe chineze cu un plan urbanistic în sensul modern al cuvântului.

Hong Kong şi Shenzen au împreună o suprafaţă de 3.000 de kilometri pătraţi. Frontiera dintre cele două metropole nu mai este o barieră greu de trecut. Dincolo de temerile unora, ele par a fi deja pe cale de a se contopi. Populaţia face naveta între cele două oraşe: pentru a găsi de lucru, pentru a merge la cumpărături, pentru a se distra etc. Centrala nucleară Dayawan, din Shenzhen, furnizează energie pentru a asigura jumătate din necesarul energetic al Hong Kongului.

Există o intensă cooperare în domeniile ştiinţifice şi tehnice (patru celebre universităţi din Hong Kong au descins în Shenzen). Cele două oraşe se apropie, dar dezvoltarea lor este încă asimetrică. Mulţi cetăţeni din Hong Kong sunt interesaţi să investească în Shenzen. Dar, în ultima vreme, situaţia începe să se schimbe. Hong Kong devine atractiv şi pentru populaţia din Shenzen. Aceste schimburi duc la o influenţă economică reciprocă între cele două oraşe.

"Dorsala" europeană

În Europa, situaţia este mai deosebită. Primul megalopolis recunoscut formează un ansamblu urban cu o lungime de 1.500 de kilometri, cu o mare densitate de populaţie (un total de circa 70 milioane de locuitori). Acesta cuprinde aglomerarea urbană londoneză (din Anglia), regiunea Milano (din Italia), Benelux şi bazinul Ruhr. Arcul metropolitan se mai numeşte "dorsala europeană" (Roger Brunet a numit-o "banana albastră", în 1990, din cauza imaginii sale prin satelit).

"Dorsala" este considerată "inima" în termeni politici şi economici a Uniunii Europene. Dar nu este omogenă şi este formată din subansambluri urbane (Londra, Rin-Ruhr, Rin-Main, Randstad). Şi pe continentul african se constată o fuziune a ariilor urbane Johannesburg, Pretoria şi zona cuprinsă între oraşele mai mici Witwatersrand, Vereeniging şi Sasolburg.