Medvedev, contestat de unii miniştri ai lui Putin

Câţiva membri ai guvernului nu vor să lucreze cu Medvedev ca premier, opoziţia este revoltată că Putin va reveni la Kremlin. Anunţul privind schimbul de roluri între Putin şi Medvedev, din 2012, nu a luat pe nimeni prin surprindere, nici în Rusia, nici peste hotare.

Toată lumea ştia că Medvedev era omul de încredere al lui Putin, desemnat şi ajutat de acesta să-i ţină locul la ­Kremlin atât timp cât el este în „imposibilitate constituţională" să mai ocupe postul de preşedinte fiindcă deţinuse două mandate consecutive.

Mai puţin previzibilă a fost reacţia unor membri ai cabinetului Putin, în frunte cu ministrul de Finanţe, Aleksei Kudrin. Acesta a fost singurul care a avut curajul s-o declare public, ceilalţi s-au ascuns în spatele anonimatului, scrie presa rusă. „Nu mă văd în noul guvern. De altfel, nimeni nu mi-a propus aşa ceva. Cred că marile diferende pe care le am cu Medvedev nu mi-ar permite să fac parte din acest guvern", a declarat, ieri, Kudrin. Săptămâna trecută, cotidienele moscovite speculau că Aleksei Kudrin ar fi preferatul lui Putin pentru postul de premier după ce acesta din urmă se va întoarce la Kremlin.

Şi un înalt oficial prezidenţial şi-a exprimat decepţia după anunţul revenirii lui Putin la Kremlin, post pe care l-a părăsit în 2008, după două mandate consecutive de preşedinte. Consilierul economic al lui Medvedev, Arkadi Dvorkovici, a scris pe contul său de Twitter că „nu există niciun motiv de bucurie" şi că în faţa unei astfel de ştiri „este cel mai bun moment să cauţi un canal sportiv" la televizor.

Proteste ale opoziţiei

Tot ieri, aproximativ 300 de simpatizanţi ai opoziţiei ruse au protestat în centrul Moscovei faţă de decizia premierului Vladimir Putin de a se întoarce la Kremlin, după alegerile prezidenţiale din 2012, şi de a face schimb de posturi cu preşedintele Dmitri Medvedev.

Răspunzând unui apel al mai multor mişcări de opoziţie, cum ar fi Frontul Civil Unit înfiinţat de fostul campion mondial de şah Garry Kasparov, manifestanţii s-au reunit în Piaţa Puşkin şi afişau banderole pe care se putea citi „Putin trebuie să plece" sau „Alegerile voastre sunt o farsă".

 „Am venit să protestez faţă de Putin şi Medvedev deoarece şi-au atribuit ei înşişi posturile, în timp ce poporul este cel care trebuie să îşi aleagă liderii", a declarat Antonina, o pensionară în vârstă de 73 de ani, purtând o beretă roşie cu simbolul Partidului Comunist.

Artiom Adiev, un student în vârstă de 22 de ani, a venit să participe la  manifestaţie pentru „a face puterea să înţeleagă că nu toată lumea este de acord" cu deciziile tandemului Putin-Medvedev.

Regie demnă de congresele comuniste

Cei doi lideri au intrat împreună în sală şi au luat loc în mijlocul delegaţilor. După intonarea imnului sovietic, reintrodus de Putin imediat ce a preluat puterea, omul forte al ţării urcat primul la tribună, pentru a reaminti „acordurile încheiate în urmă cu câţiva ani" cu Dmitri Medvedev privind repartiţia rolurilor.

Apoi, îşi anunţă auditoriul că preşedintele va ocupa primul loc pe lista partidului aflat la putere, pentru a deveni ulterior prim-ministru. Vizibil mulţumit de propunerea de „modernizare" a Rusiei, Dmitri Medvedev anunţă şi el, în aplauzele mulţimii, că Vladimir Putin va candida pentru fotoliul de la Kremlin. Premierul reia cuvântul pentru a-şi expune, timp de 40 de minute, programul. „Nu mi-am pierdut încă vocea de comandant", a glumit Putin, confruntat cu o problemă de microfon, notează AFP.

Bogaţii, taxaţi în plus

„Este absolut realizabil să aducem Rusia, în următorii cinci ani, în rândul celor mai puternice cinci economii mondiale", a spus Putin, promiţând şi „reînarmarea în următorii cinci-zece ani a armatei şi a marinei". El a mai promis că salariile vor creşte, clasa medie va deveni mai numeroasă, iar impozitele pe consumul şi averile celor bogaţi vor fi ridicate.

Delegaţii au votat, în unanimitate, propunerea de transformare a discursului lui Vladimir Putin în „program electoral" al partidului Rusia Unită pentru alegerile legislative din decembrie şi au trecut la aprobarea listei electorale a partidului. Un singur delegat din cei 583 a votat împotrivă, iar Putin a făcut, în stilul caracteristic, glume pe seama acestei situaţii: „Unde este acest ­disident?"

Rusia lui Putin va aştepta prezidenţialele din România

Federaţia Rusă, cu Vladimir Putin din nou preşedinte, nu va băga în seamă România înainte de alegerile prezidenţiale din ţara noastră, pentru că ruşii etichetează şi contabilizează toate mesajele negative la adresa sa, primite de la Bucureşti, crede Adrian Cioroianu, analist politic. „Cred că Rusia va da României semnale abia după 2014, pentru că ruşii au obiceiul de a eticheta liderii într-un anumit fel. Iar eu nu sunt suficient de optimist să cred că relaţiile ruso-române vor fi reluate înainte de alegerile din România din 2014". Cioroianu susţine că după alegerile prezidenţiale din Rusia, în martie 2012, şi indiferent cine va fi preşedintele României, în relaţiile româno-ruse rămân trei categorii de subiecte extrem de sensibile. „Prima temă este de ordin istoric. Mă refer la tezaurul românesc depozitat la Moscova, de care partea rusă pare că nu-şi mai aminteşte", explică fostul ministru de Externe.

Băsescu, pe aceeaşi listă cu Saakaşvili

Putin şi Băsescu la Istanbul, în 2007, vorbind despre Marea Neagră   Foto: reuters

O a doua temă sensibilă pe axa Bucureşti-Moscova este apartenenţa României la NATO, pe care Rusia o priveşte în continuare drept o alianţă opusă ei. „Moscova contabilizează declaraţiile liderilor de la Bucureşti", spune Cioroianu, amintind de afirmaţia preşedintelui Băsescu (dezvăluită de stenogramele WikiLeaks), potrivit căreia preşedintele se temea în 2008 de un război cu Rusia. „Băsescu este pus de Rusia pe aceeaşi listă cu liderul georgian, Mihail Saakaşvili.

Este lista liderilor cu care nu va avea relaţii prea curând", spune analistul politic. Cea de-a treia categorie de teme sensibile în relaţia româno-rusă o reprezintă proiectul energetic Nabucco. „România susţine proiectul menit să ocolească Rusia. Acest lucru nu trezeşte prea mare simpatie din partea Moscovei", explică Cioroianu. 

Liderii români, la Kremlin

Iulie 2003, preşedintele Ion Iliescu şi omologul rus, Vladimir Putin, semnează un nou Tratat politic de bază

Februarie 2005, vizita preşedintelui României, Traian Băsescu, la Moscova. Potrivit WikiLeaks, Băsescu i-a propus lui Putin ca România să fie inclusă în formatul de negociere privind Transnistria.

Mai 2005, Traian Băsescu, participă la comemorarea a 60 de ani de la încheierea celui de al Doilea Război Mondial, la Moscova

Aprilie 2008, Putin ia parte la Consiliul Rusia - NATO, la Bucureşti.