Mass-media americană şi-a pierdut „dreptul de a face greşeli“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

SUA par a fi uitat de primul amendament al Constituţiei sale, sugerează măsuri recente ale unor tribunale şi agenţii federale. Mai mulţi ziarişti americani au protestat faţă de condamnarea unui editor care a publicat informaţii greşite. Curtea Constituţională nu e de partea lor.

Frank Porter Stansberry, editorul unui newsletter financiar, a fost găsit vinovat pentru publicarea de informaţii false şi condamnat la restituirea unei sume de 1,5 milioane de dolari cititorilor păgubiţi.

Newsletter -ul în cauză promitea o „informaţie fierbinte" privind piaţa de acţiuni, bazată pe „surse interne", contra unui preţ de 1.000 de dolari. Au existat oameni care au plătit, dar informaţia nu a dat rezultatele scontate, iar acţiunile respective nu au crescut.

Comisia de Titluri imobiliare şi Bursă (SEC), agenţia federală care reglementează industria titlurilor imobiliare, a dat în judecată compania lui Stansberry, Agora, pentru fraudă.  Stansberry a fost condamnat şi apoi a pierdut apelul.

„A fost prima dată când SEC a dat în judecată pe cineva care a publicat o informaţie despre titlurile imobiliare fără a avea un interes direct în acţiunile respective", scrie „New York Times", care a dedicat un editorial acestei teme.

Ziarul arată că legile împotriva fraudelor cu titluri imobiliare sunt concepute pentru a preveni comercializarea informaţiilor de către persoane din interiorul companiilor care deţin acţiunile în cauză sau manipularea pieţei de către oameni care au un interes prin deţinerea de acţiuni.  

„Modul cum a procedat Stansberry poate părea incorect sau chiar lipsit de etică, după standardele editorilor cu bună reputaţie, dar acest lucru nu înseamnă că a fost ilegal", arată „New York Times".
 
Expuşi acuzaţiilor de fraudă

„Implicaţiile acţiunilor SEC sunt profunde", scrie „New York Times". Aceasta pentru că ziarele sau website-urile care promit cititorilor plătitori informaţii despre acţiuni, care apoi se dovedesc neadevărate, sunt expuşi acuzaţiilor de fraudă. Orice comentator financiar care transmite informaţii greşite cu bună credinţă poate fi judecat.  

Un mare grup de editori ai unor ziare americane, printre care „ New York Times", au cerut Curţii Supreme să anuleze hotărârea Curţii de Apel. Într-un document adresat tribunalului, Comitetul Reporterilor pentru Libertatea Presei, o organizaţie neguvernamentală, a spus că decizia este "o ameninţare la adresa libertăţii de diseminare a informaţiilor despre pieţele financiare şi despre anumite oportunităţi de investiţii."

Fără comentarii, Curtea Supremă a refuzat, luni, rejudecarea  deciziei. Libertatea presei e consfinţită de Primul amendament al Constituţiei americane iar Curtea Supremă a SUA a recunoscut, în trecut, că ziarele şi alte publicaţii  au dreptul de a greşi, atât timp cât nu fac acest lucru intenţionat sau din neglijenţă.

Aşa cum judecătorul Lewis F. Powell Jr. a scris în 1974, "Primul Amendament cere ca puţină falsitate să fie protejată  pentru a proteja dreptul la libera exprimare".

Ameninţaţi cu închisoarea

O altă agenţie federală a fost acuzată recent de jurnalişti că încalcă Primul amendament. De data aceasta e vorba de Paza de Coastă a SUA, care a instituit o nouă regulă ce se aplică jurnaliştilor care scriu despre pata de petrol provocată de puţul companiei BP în Golful Mexic. Orice reporter care se apropie prea mult de zona de curăţare a petrolului poate primi o amendă de 40.000 de dolari şi unu până la cinci ani de închisoare.

Este încă un episod din lungul război ce are loc între mass-media, pe de o parte şi BP şi Paza de Coastă, pe de altă parte, transmite CNN.
Această nouă regulă va face greu pentru ziarişti să acopere subiectul. Paza de Coastă stipulează că niciun vas nu se poate afla pe o rază mai mică de 20 de metri de locul unde au loc operaţiuni de curăţare.

Interdicţia a generat indignare şi acuzaţii din partea mass-media. "Noua regulă face uşor de ascuns problemele şi eşecurile care apar în cursul operaţiunii, deoarece interzice jurnaliştilor să fie în locurile în care aceştia au nevoie să fie pentru a observa acţiunile", a declarat jurnalistul Anderson Cooper , de la CNN.

Curtea Supremă are amnezie

Libertatea presei e consfinţită de primul amendament al Constituţiei americane, iar Curtea Supremă a SUA a recunoscut, în trecut, că ziarele şi alte publicaţii au dreptul de a greşi, atât timp cât nu fac acest lucru intenţionat sau din neglijenţă. Acum, judecătorii par a fi uitat acest lucru.

Inculpat pentru că a vorbit cu WikiLeaks

Un militar american a fost inculpat în această săptămână pentru că a furnizat website-ului WikiLeaks o înregistrare video care înfăţişa o eroare a armatei americane la Bagdad. Acea eroare, petrecută în 2007, a dus la moartea a doi angajaţi ai agenţiei Reuters.

Anunţul privind inculparea lui Bradley Manning, în vârstă de 22 de ani, a fost făcut marţi de armata americană. Manning se află în prezent într-un centru de detenţie al armatei americane din Kuwait, a precizat aceasta într-un comunicat.

Soldatului i se reproşează încălcarea regulamentului militar prin faptul că „a transferat date confidenţiale pe calculatorul său". În aprilie, site-ul WikiLeaks, specializat în dezvăluiri, a difuzat o înregistrare video care prezintă un raid al unui elicopter al armatei americane care a provocat moartea angajaţilor Reuters şi a altor civili.

Concediată pentru că a „ciripit" pe Twitter

O ziaristă de la CNN, specializată în subiecte legate de Orientul Mijlociu, a fost nevoită să părăsească postul în urma unui scandal cauzat de un mesaj pe Twitter. Octavia Nasr l-a elogiat, pe site-ul de socializare, pe aytollahul Fadlallah, considerat în trecut unul dintre mentorii mişcării Hezbollah.

Nasr, care lucra pentru CNN din 1990, a scris că este „tristă după aflarea veştii morţii" ayatollahului Mohammad Hussein Fadlallah, apreciind că acesta a fost „unul dintre marii oameni ai Hezbollah" şi afirmând că „l-a respectat mult".

Ayatollahul Fadlallah era inclus în lista americană a teroriştilor internaţionali.

Într-un document intern al companiei, vicepreşedintele canalului de televiziune CNN International, Parisa Khosravi, a afirmat că a discutat cu ziarista şi că a decis ca aceasta să părăsească firma.

„Mesajul ei a generat o reacţie intensă la sfârşitul săptămânii trecute", adaugă Parisa Khosravi, apreciind că, în cazul Octaviei Nasr, „credibilitatea de jurnalist specializat în problemele Orientului Mijlociu a fost compromisă".

Ulterior, jurnalista şi-a exprimat regretul pentru mesajul de elogiere a ayatollahului. „A fost o eroare de judecată din partea mea să scriu un comentariu atât de simplist", a afirmat Octavia Nasr, într-o postare pe site-ul CNN.

Ea a afirmat că aprecia la Fadlallah „poziţia singulară şi de pionierat în rândurile liderilor religioşi şiiţi în ceea ce priveşte drepturile femeilor". „Aceasta nu înseamnă că îl respectam pentru alte lucruri pe care le-a făcut sau le-a spus", a adăugat Nasr.

Octavia Nasr a relatat despre principalele conflicte regionale în ultimii 20 de ani şi a prezentat emisiunile CNN World Report şi World News, în perioada 1993 - 2003.

"A fost o eroare de judecată din partea mea să scriu un comentariu atât de simplist."
Octavia Nasr
fostă jurnalistă la CNN

image
În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite