VIDEO Mark Henry Gitenstein, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România: „Oficiali români cer mită investitorilor din SUA“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Astăzi, pe 4 iulie, Mark Heny Gitenstein, ambasadorul SUA, sărbătoreşte pentru a doua oară în România Ziua Independenţei Statelor Unite. Are rădăcini româneşti, străbunicii săi au emigrat din Moldova. Nu ezită însă să critice România ori de câte ori observă derapaje democratice.

Avocat de meserie, îşi argumentează cu lux de argumente luările de poziţie. Principala problemă în relaţiile bilaterale o consideră a fi corupţia. Corupţia, lipsa de transparenţă şi de predictibilitate economică sunt cele care îi împiedică pe investitorii americani să vină în România, crede Gitenstein. Cu toate acestea, România stă, din punct de vedere economic, mult mai bine decât vecinii săi şi decât Grecia, pentru că şi-a făcut "temele" la timp. Mark Henry Gitenstein a detaliat, pentru "Adevărul", poziţiile dure pe care le-a avut la adresa clasei politice, a judecătorilor şi în ceea ce priveşte modernizarea statului român.

Ion M. Ioniţă: Cu permisiunea dumneavoastră, nu voi începe cu o întrebare directă, ci cu o poveste pe care aţi spus-o dumneavoastră. Aţi povestit că în copilărie, în Alabama, eraţi cu tatăl dumneavoastră în maşină, aţi văzut o mică tarabă fructe şi v-aţi oprit să cumpăraţi. Vânzătoarea a spus ceva injurios la adresa evreilor.Tatăl dumneavoastră i-a spus „să nu mai ziceţi asta niciodată". „Nu am fost niciodată atât de mândru de tatăl meu", aţi declarat. Vă întreb acum care sunt sentimentele dumneavoastră în aceste zile, când în România se poartă o dezbatere despre zilele teribile ale celui de-Al Doilea Război Mondial? Care este părerea dumneavoastră despre declaraţiile preşedintelui Băsescu la adresa Mareşalului Antonescu şi a Regelui Mihai?

Mark Gitenstein: Tocmai m-am întors de la Iaşi, am petrecut o zi acolo, împreună cu reprezentanţi ai Muzeului Holocaustului, membri ai comunităţii evreieşti de acolo, am vizitat cimitirele unde au fost îngropate victimele aşa-numitului „Pogrom de la Iaşi", ale trenurilor morţii. A fost o experienţă foarte emoţionantă. De fapt, am fost acolo pentru a doua oară. Zilele de acum 70 de ani au fost într-adevăr brutale, pe acele călduri, mii de evrei români au fost ucişi în acele trenuri. De fapt, mult mai mulţi au fost ucişi în alte părţi din Iaşi, în timpul pogromului. Îmi dau seama în primul rând ce puţine ştiam, ca american evreu despre ce s-a petrecut în această parte de lume şi în alte părţi din Europa. Nu ni s-a vorbit despre aceste lucruri, poate datorită familiei. În al doilea rând, sunt foate mândru de modul în care poporul român şi mai ales acest guvern a încercat să se împace cu trecutul. E minunat. Şi în al treilea rând, am fost emoţionat, când am fost acolo, de primarul unui oraş din zonă, nu îmi aduc aminte ce oraş, care a ţinut un discurs foarte frumos, despre experienţele din copilăria sa cu familii evreieşti. Mi-am dat seama că nu este doar o decizie a guvernului, în acest caz, ci a românilor înşişi de a se împăca cu acest trecut, lucru pe care îl admir.

Eliza Frâncu: În aceste ultime zile, vi s-a cerut să comentaţi declaraţiile preşedintelui Băsescu despre Regele Mihai. Aţi răspuns doar trimiţând discursul fostului preşedinte american Truman. Care este mesajul pe care aţi vrut să îl daţi prin acest gest?

M.G.:Nimic mai mult decât exact ce a spus preşedintele Truman. Nu aş putea fi mai elocvent decât el.

E.F.: V-aţi început misiunea în România acum doi ani. Şi azi, pe 4 iulie, vă petreceţi ce-a doua sărbătoare de 4 iulie la noi. Ce s-a schimbat, în bine sau în rău, în România, în acest timp?

M.G. Cred că relaţia strategică dintre România şi Statele Unite este mai puternică, mai semnificativă şi mai strânsă decât oricând în cei 130 de ani de relaţii diplomatice. Atât la nivelul securităţii în general, cât şi la nivelul cooperării militare. Preşedintele Băsescu, administraţia americană şi eu avem relaţii personale care se transpun dincolo de cei doi preşedinţi, până la comandamentul Armatei române şi Ministerul Afacerilor Externe. Există legături puternice şi cu partidele: şi cu PSD, şi cu PNL şi cu PDL. Experţii în relaţii internaţionale se întâlnesc în mod regulat cu cei americani. Dar cea mai importantă decizie strategică, luată împreună de Statele Unite şi România este amplasarea interceptoarelor aici, la Deveselu. Este o decizie strategică extrem de importantă a celor două ţări. Dar ţara dumneavoastră şi-a luat un angajament extrem de important în privinţa eforturilor din Afganistan. Este un efort de durată, şi nu vorbim doar de militari, ci şi de personal pentru instruirea poliţiei. Este un efort mare al României, extrem de apreciat în Statele Unite.

image

„Nu ştim sigur dacă schimbara legii privind acordarea vizelor va ajuta România"

I.M.I.: Aţi spus, în conferinţa de presă de pe 2 iunie, că România trebuie să facă mai multe eforturi pentru a reduce rata refuzurilor. La ce fel de eforturi vă refereaţi?

M.G.: În ultimii doi am lucrat împreună cu Ministerul român al Afacerilor Externe pentru a reduce rata refuzurilor. Aşa cum ştiţi, potrivit actualei legislaţii, România nu poate intra în Programul Visa Waiver decât dacă rata refuzurilor scade sub 3%. Iar acum ea este de peste 20%. Unul dintre motivele pentru care rata refuzurilor e atât de mare este acela că un număr semnificativ de români solicită viza de multe ori la rând. De fiecare dată când depun cererea iar aceasta le este respinsă, rata refuzurilor creşte şi afectează alţi oameni a căror cerere poate fi admisă, pentru că împiedică intrarea României în programul Visa Waiver. Ei resolicită viza chiar dacă nu s-a schimbat nimic în situaţia lor pentru că sunt convinşi că vor da peste alt ofiţer la birou, care le va da un alt răspuns. Şi nu e cazul. Am făcut o campanie de informare şi le-am spus oamenilor: „Dacă nu s-a schimbat nimic în situaţia dumneavoastră personală şi v-a fost respinsă cererea de viză, nu depuneţi o altă solicitare până nu se schimbă ceva." Dacă s-ar întâmpla aşa, rata refuzurilor ar scădea şi aţi putea intra în programul Visa Waiver. Pe termen lung, intrarea în program va fi posibilă atunci când oamenii vor solicita viză pentru a călători şi nu pentru a merge să îşi caute o slujbă în SUA. Şi acest lucru nu se va schimba decât atunci când situaţia economică de aici îi va face pe oameni să simtă că nu trebuie plece în Statele Unite pentru un loc de muncă bun şi că pot obţine o slujbă bună aici sau în altă parte în Europa.

E.F.: Dar în privinţa schimbării legislaţiei? Preşedintele Obama a promis că va schimba această legislaţie. Ce şanse sunt să treacă?

M.G.: Preşedintele Barack Obama a spus că sprijină acea propunere. Dar în sistemul american, doar faptul că propune ceva nu înseamnă că se şi întâmplă, pentru că trebuie să treacă de Congres. Această lege urmează să fie dezbătută în Congres şi nu ştiu care sunt perspectivele. În cei patruzeci ani cât am lucrat ca avocat am petrecut mult timp urmărind acest proces care este foarte imprevizibil. Pentru a ajuta România, legea trebuie să treacă în actuala ei formă. Aşa cum ştiti, legea în forma propusă va schimba regula - înlocuieşte rata de refuzuri cu rata depăşirii duratei de şedere permise de viză. Dacă rata depăşirii duratei de şedere permise de viză va fi criteriul, iar procentajul rămâne acelaşi, acest lucru ar putea ajuta România. Dar nu ştim de fapt care este rata depăşirii duratei de şedere permise de viză în cazul românilor. Deci nu ştim sigur dacă va ajuta România. Sunt unii oamenii care cred că ar ajuta. Cealaltă problemă legată de această lege este că nu avem un mecanism foarte bun de a măsura rata de depăşire a duratei de şedere de către străini, aşa că aceasta va fi o altă problemă. Deci există mulţi „dacă", dar soluţia merită dezbătută.

I.M.I.: Aţi spus că soldaţii români luptă alături de forţele americane în Afganistan, dar avem acest program de vize pentru români şi alţi europeni. Românii trebuie să treacă prin tot procesul de acordare a vizei. Este posibil ca această situaţie să fie modificată în favoarea românilor?

M.G.: Folosiţi acelaşi argument pe care l-au folosit şi polonezii şi georgienii şi alţii care luptă alături de SUA în Afganistan. Şi e un argument legitim. Dar nu depinde de mine şi nici măcar de preşedintele Obama să schimbăm regula, Congresul SUA trebuie să o schimbe. Şi este unul dintre motivele pentru care a făcut propunerea, iar eu sprijin această propunere.

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Mark Henry Gitenstein  

image

I.M.I.: Este o problemă pe care şi-o pun şi cetăţenii români.

M.G.: E o problemă a Congresului, el trebuie să schimbe legea. Şi îi încurajez pe românii care îşi doresc acest lucru să le vorbească membrilor Congresului despre subiect atunci când merg în SUA. Noi, administraţia SUA, sprijinim această schimbare.

„Organizarea teritorială a României nu este un aspect important în relaţia SUA şi România"

E.F.: Ce ne puteţi spune despre ultimul raport al Departamentului de Stat? România a fost criticată dur că nu face destul în privinţa traficului de persoane. Raportul menţionează că doi politicieni români au fost implicaţi în traficul de persoane. Cine sunt? De ce nu le daţi numele?

M.G.: Daţi-mi voie să vă spun câteva lucruri despre traficul de persoane. Deşi situaţia este foarte gravă în această regiune a lumii, România a făcut câţiva paşi importanţi în combaterea traficului, aşa cum se menţionează în raport. Dar nu vreau să dau nume, pentru că este datoria celor care trebuie să aplice legea. În cazul în care există încălcări ale legii, aici, în România, şi se pare că există, aveţi o poliţie foarte competentă şi procurori foarte competenţi care să-şi asume această responsabilitate şi sunt convins că o vor face.

I.M.I.: Vorbind despre abordări diferite - Kosovo este o problemă asupra căreia Statele Unite şi România au opinii diferite. Dacă România acceptă autonomia Kosovo nu înseamnă că ar putea fi obligată mai departe să accepte pretenţii de autonomie teritorială şi în cadrul României?

M.G.: România şi Statele Unite sunt de acord în 99% dintre aspecte. Aceasta este acea chestiune din cele 100 asupra căreia nu avem aceeaşi opinie. Poziţia Statelor Unite este că Kosovo merită independenţa. Este un stat multietnic, merită să fie considerat un stat suveran şi sprijinim această iniţiativă. România are un punct de vedere diferit. Nu voi explica acum punctul de vedere al României, o pot face mulţi români. Este o abordare diferită, dar, aşa cum am spus, în privinţa celorlalte 99% de aspecte suntem de acord.

I.M.I.: Care este opinia dumneavoastră despre viitorul acestei probleme? Va exista, în timp, o schimbare a poziţiei României în privinţa recunoaşterii Kosovo?

M.G.: Sincer, nu ştiu. Sper să existe această schimbare, dar nu ştiu dacă se va întâmpla.

E.F.: Care este opinia dumneavoastră în privinţa Ţinutului Secuiesc şi a reprezentanţei deschise de domnul Tokes? Au SUA o poziţie în această chestiune?

M.G.: Aceste chestiuni ce ţin de organizarea teritorială sunt probleme interne pe care România trebuie să le rezolve. Nu o să abordez această problemă, organizarea teritorială a României nu este un aspect important în relaţia SUA şi România.

I.M.I.: Dar aţi sprijinit alte reforme: reforma constituţională, alte reforme din domeniul judiciar, economic, administrativ.

M.G.: Am exprimat săptămâna trecută preocupările SUA legate de reforma constituţională. Ne concentrăm asupra acelor modificări legate de Constituţie care ar facilita aplicarea oricărei iniţiative legate de combaterea corupţiei. Însă organizarea Parlamentului sau organizarea teritorială nu sunt chestiuni asupra cărora să avem luări de poziţie. Nu am nicio opinie personală asupra lor. Mă interesează în mod special cele două reforme ale Articolului 44 din Constituţie care se referă la averea personală şi la imunitatea parlamentară. În cazul acestora am luat poziţie, în numele Guvernului SUA. Şi asta din motive întemeiate: oriunde călătoresc în România, oricând, prima întrebare pe care mi-o pun oamenii este de ce nu investesc mai mult americanii. Bineînţeles că americanii au investit deja sume uriaşe în România.

I.M.I.: Cât de mult?

M.G.: Am spus asta în conferinţa de la începutul lui iunie. Serviciul de presă al Ambasadei vă poate da detaliile. Dar este vorba de cel puţin 1 miliard de dolari în investiţii. Şi mă refer la investiţii americane directe, pentru că multe investiţii vin prin filiale ale companiilor americane. Deci este o sumă considerabilă, dar oamenii vor întotdeauna mai mult. Şi răspunsul meu este: capitalul american şi investitorii din SUA nu sunt sub controlul meu ori al Preşedintelui Statelor Unite ale Americii. Aceste decizii sunt luate de entităţi private. Iar acestea decid să investească în ţări unde pot obţine cel mai mare profit, unde procesul este transparent, unde deciziile economice sunt previzibile şi unde nu există corupţie. Şi orice iniţiativă legată de combaterea corupţiei aici în România este esenţială pentru companiile americane şi investiţiile americane. Eu vreau ca aceste investiţii să crească. De aceea iau poziţie în aceste probleme.

E.F.: Aţi spus că aţi fost contactat de reprezentanţi ai companiilor americane, dar că unele au refuzat să vină în România.

M.G.: De fapt, am discutat şi cu reprezentanţi ai companiilor deja prezente în România care se lovesc fie de probleme cu corupţia, fie de lipsa transparenţei, fie de lipsa previzibilităţii. Mi se plâng tot timpul. Mai există un număr de companii care se gândeau să investească în România şi care fie nu au luat o decizie, fie se tem să investească în România din această cauză. Pentru că există o lipsă de previzibilitate şi există acuzaţii şi probleme semnificative cu corupţia şi transparenţa.

E.F.: Ne puteţi da câteva nume de companii care au formulat aceste critici?

M.G.: Nu, nu pot să vă dau nume concrete, pentru că aceste companii mi-au vorbit confidenţial, şi m-au rugat să fac ceva în legătura cu asta. În unele cazuri, când trebuia să se ia o decizie, când ţinea de guvern sau de agenţiile guvernamentale, m-am dus direct şi i-am rugat să îndrepte erorile. În alte cazuri, problemele au intrat pe o listă, pe care o supun din când în când atenţiei premierului, preşedintelui, ministrului de Justiţie. Şi este baza pe care mă sprijin când iau poziţie.

E.F.: Şi în privinţa companiei Bechtel? Spuneaţi, la începutul lui iunie, că încercaţi să găsiţi o soluţie împreună cu ministrul Anca Boagiu. S-a găsit o soluţie?

M.G.: Nu, nu s-a găsit încă o soluţie. Dar a avut loc o întâlnire între doamna Boagiu şi conducerea companiei Bechtel şi cred că s-au făcut nişte progrese. Nu ştiu exact în ce punct sunt, dar până la urmă problemele vor trebui rezolvate de cele două părţi.

E.F.: Care este, mai exact, problema în cazul Bechtel, din punctul de vedere al SUA?

M.G.: Din punctul de vedere al Americii, există un contract pentru construirea unei autostrăzi, pe care Bechtel ar vrea să îl vadă pus în practică iar guvernul SUA sprijină asta.

„Dacă investitorii americani cred că pot să facă afaceri aici doar dacă mituiesc oficialităţile, nu vor veni"

I.M.I.: Aţi criticat în termeni duri decizia Curţii Constituţionale din România. Credeţi că această schimbare constituţională este esenţială, referindu-ne la caracterul licit sau ilicit al averilor?

M.G.: Da, consider că este esenţial să existe un mecanism pentru consfiscarea averilor acumulate pe căi ilegale. Este nevoie de o schimbare a Constituţiei sau de o interpretare a acesteia în concordanţă cu normele europene? Sunt două întrebări diferite. Parlamentul României ar putea adopta o lege care să fie compatibilă cu Articolul 44, să fie acceptată de Curtea Constituţională şi să nu fie astfel nevoie de schimbarea Constituţiei. Dacă s-ar întâmpla aşa şi legea ar fi adecvată, nu aş avea nimic de comentat.

I.M.I.: Intră în fişa postului dumneavostră să faceţi asemenea comentarii la adresa Curţii Constituţionale a României?

M.G. Da, în cazul în care afectează dorinţa reprezentanţilor companiilor americane de a veni şi de a face afaceri în România. Dacă ei cred că venind aici pot să facă afaceri doar dacă mituiesc oficialităţile, nu vor veni. Ştiţi de ce nu vor veni companiile americane sau britanice? Pentru că şi în SUA, şi în Marea Britanie există legi, în cazul SUA, Legea privind practicile de corupţie în străinătate, care pedepsesc investitorii dacă dau mită oficialităţilor străine. Dacă aflu că mituiesc un funcţionar român, voi comunica acest lucru şi reprezentantul respectivei companii va intra la închisoare. Acest lucru s-a întâmplat aici în cazul reprezentanţilor anumitor companii. Vreau ca firmele din SUA să beneficieze de aceleaşi condiţii ca cele europene, vreau să vină aici să investească. Dacă nu există un mecanism legal în vigoare care elimină corupţia, se subminează abilitatea mea de a convinge investitorii să vină. Este vorba de interesele americane, iau poziţie nu dintr-un capriciu al meu, ci pentru că vreau că vreau să văd că România se aliniază la normele occidentale. România şi-a luat un angajament faţă de UE acum câţiva ani ani să implementeze o schemă forfetară de confiscare a averilor şi să interzică acest tip de activitate ilegală.

I.M.I.: Aţi primit plângeri din partea companiilor americane, că oficiali români le-au cerut mită?

M.G.: Răspunsul la această întrebare este da. Dar sunt şi mai îngrijoraţi de faptul că au sentimentul că pierd anumite licitaţii şi competiţii în favoarea altor companii care se angajează în acest tip de activităţi. Şi cea mai bună modalitate de a rezolva problema asta este a le da poliţiştilor şi procurorilor instrumentele de care au nevoie pentru a pune capăt acestui tip de comportament.

I.M.I.: Deci credeţi că este o problemă legată de libertatea pieţei?

M.G. Aceasta nu o competiţie onestă. Nu aşa funcţionează o piaţă liberă. După cum nici în SUA nu se poate numi piaţă liberă strivirea firmelor mici de către marile companii care deţin monopolul. Nu este o competiţie onestă.

E.F.: Deci, în opinia dumneavoastră, judecătorii de la Curtea Constituţională ar fi trebuit să se abţină în acest caz şi să nu adopte nicio decizie?

M.G.: Nu vreau să mai adaug nimic la ce am spus deja săptămâna trecută. Speram să găsească un fel de mecanism care să permită celor din Parlament să schimbe Constituţia şi legile pentru a permite realizarea unor reforme. În Statele Unite, Curţii Supreme nu i se permite să restricţioneze eventuale amendamente la Constituţie deci acest proces în sine este foarte diferit faţă de ce se întâmplă în Statele Unite. Noi nu am permite Curţii Supreme să spună: „Nu puteţi schimba Constituţia, fiindcă voi credeţi că noi am interpretat-o greşit". Nu am fi acceptat niciodată aşa ceva în SUA. Deci răspunsul meu la această întrebare, răspunsul către Curte este că, dată fiind situaţia, ar fi fost potrivită o oarecare autoreţinere în interpretarea Constituţiei în acest caz.

I.M.I.: Vorbind despre investitorii americani în România, care sunt perspectivele lor? Spre ce domenii se îndreaptă?

M.G.: Unul dintre cele mai bune domenii de investiţie este cu siguranţă IT-ul. Aveţi unii dintre cele mai inteligenţi şi talentaţi specialişti în domeniul IT dintre ţările din regiune. Investiţiile în domeniu nu sunt nici foarte costisitoare. Foarte mulţi tineri sunt interesaţi să lucreze în acest domeniu, de aceea s-au făcut deja investiţii considerabile în acest domeniu în România, pentru că e un domeniu care se va extinde. Energia este un alt domeniu. Apoi, turismul şi agricultura, în această ordine le-aş enumera.

I.M.I.: Dar în privinţa companiei Ford? Se estimase o producţie importantă, dar nu au început încă...

M.G.: În parte ca urmare a situaţiei economiei europene şi a scăderii cererii de automobile. Şi o altă problemă, aşa cum am mai spus, este că nu există infrastructura necesară pentru a transporta automobilele produse la Craiova, spun asta de doi ani. Intenţionau să construiască 1.000 de maşini pe zi, dar nu au infrastructura pentru a transporta 1.000 de maşini pe zi. Nu cred că vor să le construiască şi să le ţină în parcare, vor să le vândă.

I.M.I.: Aţi discutat despre această problemă cu Ministrul Transporturilor?

M.G.: Am discutat cu absolut toată lumea.

I.M.I.: Şi care sunt promisiunile?

M.G.: S-a îmbunătăţit într-o oarecare măsură infrastructura din Craiova. Dar nu ştiu dacă ce s-a făcut e suficient. Ştiu că Ford şi-a schimbat strategia în ce priveşte fabrica din Craiova şi poate că acesta a fost unul dintre factorii luaţi în calcul.

„România este cu mult înaintea Greciei şi probabil înaintea Spaniei, a Portugaliei"

E.F.: În zilele acestea sunt o mulţime de probleme în Grecia şi în alte părţi ale Europei. Consideraţi că, la un moment dat, România ar putea ajunge în situaţia Greciei dacă nu face reformele economice necesare?

M.G.: Ar putea, dacă ar merge ca racul, de-a-ndăratelea. Unele dintre cele mai importante schimbări pe care le-am văzut în ultimii doi ani au venit din dorinţa acestui guvern şi a României, în general, de a răspunde cerinţelor FMI şi de a lua decizii economice dure, pe care grecii abia acum încep să le ia. Cu părere de rău faţă de greci şi faţă de restul UE. De fapt, România este cu mult înaintea Greciei şi probabil înaintea Spaniei, a Portugaliei şi a multor altor state din punct de vedere al deciziilor luate care să o amplaseze pe o poziţie bună atunci când economia îşi va reveni. Vorbeam zilele trecute cu un om de afaceri grec care are afaceri în România, dar şi în Bulgaria şi în Grecia. Şi l-am întrebat care e cel mai bun mediu pentru a face afaceri. Mi-a răspuns că România. Mi-a povestit cât de greu e să faci afaceri în Grecia. M-a convins că România este cu mult înaintea unora dintre vecinii săi. Dar nu este totuşi suficient de departe pentru ca toate problemele să se rezolve, de aceea iau poziţie în cazul acestor chestiuni.

E.F.: Criza economică din Europa ameninţă să se extindă în SUA. Pe de altă parte, Statele Unite au propriile lor probleme cu datoria publică, cu deficitul. FMI a avertizat că ar putea exista o „contaminare" dinspre Europa.

M.G.: Statele Unite trebuie să-şi rezolve problema. Până în 2 august trebuie adoptată o lege extrem de importantă pentru a rezolva problema datoriei publice. Dacă nu se măreşte nivelul permis al deficitului, vom avea probleme cu plăţile. Dar nu cred că se va întâmpla aşa ceva. Mentorul meu, vicepreşedintele Biden lucrează intens pentru a rezolva problema şi am încredere că se va rezolva. Dar trebuie să se cadă de acord asupra unor sume de ordinul a trilioane de dolari. Va fi dificil, dar am încredere în conducerea SUA, în special în preşedinte şi în vicepreşedinte.

E.F.: Şi dacă America „strănută", ce se va întâmpla cu Europa şi cu România?

M.G.: Ar putea exista probleme mari, dar nu cred că se va întâmpla asta.

I.M.I.: Uniunea Europeană se zbate acum să salveze Grecia. Vedem toată nebunia produsă pe pieţe. Dar cine va salva America?

M.G.: Mă tem că doar Statele Unite pot salva Statele Unite. Trebuie să rezolvăm problema.

I.M.I.: E un deficit imens...

M.G.: Da, este.

I.M.I.: Aveţi idee despre care va fi planul de salvare?

M.G.: Vă referiţi la Grecia?

I.M.I.: Mă refer la Statele Unite.

M.G.: Primul lucru pe care îl au de făcut e să crească plafonul datoriei. Apoi, întrebarea justificată pe care o pun republicanii, este de unde vom obţine aceşti bani, din ce economii, care e planul de austeritate. Şi la asta se lucrează acum. Trebuie să cadă de acord până pe 2 august şi cred că vor reuşi.

I.M.I.: Revenirea economică este foarte fragilă şi în Europa, şi în Statele Unite.

M.G.: Da, aşa este.

I.M.I.: Speram să vedem o revenire economică mai puternică, dar nu e aşa, în realitate.

M.G.: Cred că una dintre problemele actuale ale economiei Statelor Unite este lipsa de certitudine. Oamenii sunt îngrijoraţi dacă se va ajunge sau nu la un acord în Congres în privinţa problemei datoriei publice. Şi cred că se va rezolva. Dar până atunci, va exista multă incertitudine în Statele Unite, iar aceasta influenţează încrederea consumatorilor şi pe cea a pieţelor financiare.

I.M.I.: E o chestiune politică, poate fi situaţia rezolvată politic?

M.G.: E şi o problemă politică dar şi legată de politici (economice), ca multe alte probleme de acest fel.

E.F.: A trecut ceva vreme de când nu am mai auzit nimic din partea SUA în privinţa proiectului gazoductului Nabucco.

M.G.: Cred că toamna trecută, Richard Morningstar, emisarul special pe probleme energetice al Departamentului de Stat şi-a exprimat entuziasmul faţă de acest proiect. Sprijinim Nabucco, dar decizia trebuie luată de toate părţile implicate. Trebuie să decidă să meargă înainte şi să aloce bani pentru proiect etc. Nu este un proiect al SUA, dar susţinem diversificarea surselor şi traseelor energetice în centrul şi estul Europei.

E.F.: Criza pare să fi domolit avântul pentru proiect.

M.G.: Am lucrat, în trecut, ca avocat, la proiecte energetice. În cele din urmă, proiectul se dezvoltă în funcţie de preţul resursei energetice. Dacă preţul e atractiv, investitorii vor găsi resursele pentru a realiza proiectul.

I.M.I.: Vorbind despre energie, asistăm în prezent la o dezbatere intensă în Europa privind viitorul energiei nucleare. Există o dezbatere similară şi în Statele Unite?

M.G.: Am avut această dezbatere mai demult în SUA. În prezent, nu este la fel de intensă în SUA cum e în vestul Europei. Japonia şi ce s-a întâmplat la Fukushima au avut un impact, dar convingerea mea este că se va merge înainte cu construcţia de noi centrale nucleare în SUA, conform planului anunţat de preşedintele Obama, dar vom fi precauţi. Nu cred că ne vom închide centralele nucleare.

E.F.: Sunt interesate Statele Unite să exporte tehnologia nucleară? Să participe de exemplu, la licitaţia pentru construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă?

M.G.: Da, am fi interesaţi să participăm la astfel de proiecte. Nu numai la Cernavodă, ci oriunde în regiune.

E.F.: Au încercat SUA să participe la licitaţie?

M.G.: Nu ştiu în ce etapă se află licitaţia, dar, da, suntem interesaţi. Avem mai multe companii din domeniul energiei active în România.

E.F.: Dar şi-au anunţat prezenţa?

M.G.: Da, au avut loc nişte întâlniri cu directori de la Cernavodă, m-am întâlnit cu ei.

I.M.I.: Vorbind despre parteneriatul strategic cu România, care este stadiul în se află contractul de achiziţie de avioane F16 americane de către România?

M.G.: Nu am primit încă o solicitare oficială din partea guvernului român de achiziţie a acestor aparate, deşi am avut câteva discuţii. Aşa cum ştiţi, se poartă şi discuţii pe tema unui proiect regional privind cumpărarea de avioane de luptă, care ar implica Croaţia, Bulgaria.

I.M.I.: Şi probabil Turcia...

M.G.: Da, probabil şi Turcia. Se merge pe ideea economiei de scară, câteva ţări să îşi unească eforturile pentru apărare, logistică şi să cumpere la comun avioane de luptă, ceea ce ar putea scădea costurile pentru România. Au existat întâlniri deja şi pe această temă între părţile implicate, dar şi cu participarea Statelor Unite. Sunt optimist că se va întâmpla, dar nu ştiu exact când şi cum va influenţa acest lucru relaţiile bilaterale.

I.M.I.: E o idee bună să avem o cooperare militară în această parte a Europei?

M.G.: Da, e o idee bună, în primul rând pentru că se economisesc bani şi apoi deoarece creează o coeziune între statele din regiune, în cadrul NATO şi este bine.

E.F.: Asta cât timp nu îşi continuă propriile programe de achiziţii...

M.G.: Ideea este să cumpere pe cont propriu avioanele, chiar vor face acest lucru, dar îşi vor uni eforturile pentru logistică, armament şi instruire, ceea ce scade mult din costuri. O mare parte din preţul acestor avioane e reprezentată de costurile pentru instruire. Cea mai importantă „parte" a unui avion este pilotul, nu avionul în sine.

E.F.: Vorbind de chestiuni militare...USS Monterey abia a plecat de la Constanţa. Ruşii au fost destul de supăraţi de prezenţa navei americane în Marea Neagră.

M.G.: Din câte ştiu eu, nava a respectat toate regulile internaţionale şi protocoalele acordului de la Montreux. Nu cunosc detalii despre îngrijorarea Rusiei, dar ştiu că, legal, nava avea tot dreptul să se afle aici.

„Deveselu e un loc foarte bun pentru a-ţi amplasa rachetele"

I.M.I.: Fostul preşedinte american Bush a spus, când a venit aici, că România poate fi o punte către Rusia. Cum vedeţi relaţia dintre Rusia şi România după terminarea primei etape de instalare a scutului anti-rachetă în România, apoi după a doua, a treia şi a patra?

M.G.: Nu există vreun motiv ca instalarea acestui scut să influenţeze relaţia dintre Statele Unite şi Rusia pe de-o parte şi dintre Rusia şi România, pe de altă parte. Nu este în niciun fel conceput ori gândit ca o ameninţare la adresa ruşilor. România poate fi o punte către Rusia, dar şi către întreaga regiune. Este foarte importantă din punct de vedere strategic pentru Statele Unite şi pentru Occident. Important este ca toate părţile să stea de vorbă şi să se asigure că-şi înţeleg foarte bine intenţiile. Discuţiile sunt benefice şi cu cât există mai mult dialog între părţi cu atât mai bine va fi. Statele Unite au un dialog foarte intens cu Rusia şi s-au realizar progrese importante în relaţia dintre cele două de la „resetarea" relaţiilor şi în special în privinţa acestui proiect, aşa că sunt optimist. Ştiu că au loc discuţii şi între ruşi şi români, aşa că, pe măsură ce există mai mult dialog, scade riscul de a apărea neînţelegeri.

I.M.I.: Aţi vizitat acest orăşel extrem de important din România care va găzdui scutul, Deveselu?

M.G.: Da, am fost acolo.

I.M.I.: Cu ce impresie aţi rămas?

M.G.: E un loc foarte bun pentru a-ţi amplasa rachetele.

I.M.I.: De ce?

M.G.: De ce? Pentru că din punct de vedere strategic e locaţia perfectă pentru aşa ceva. E o fostă bază aviatică, cu mult spaţiu gol în jurul ei, e sigură, nu e în apropierea niciunui oraş foarte mare, aşa că protejarea ei e destul de uşoară.

I.M.I.: V-aţi întâlnit şi cu localnici din Deveselu?

M.G.: Da.

I.M.I.: Şi ce spun despre scut?

M.G.: Sunt încântaţi. Sunt mulţumiţi că vor vedea investiţii americane. Dar va exista şi prezenţă românească acolo. Un lucru e foarte important de înţeles în privinţa apărării antirachetă şi cred că mulţi dintre români nu îl cunosc. Statele Unite acoperă toate costurile, guvernul român nu plăteşte nicio sumă substanţială. Rachetele, radarul, clădirea sunt plătite de Statele Unite. Deci costurile nu se vor plăti din banii contribuabililor români.

I.M.I.: Despre ce sumă totală vorbim?

M.G.: Nu ştim exact care va fi suma finală.

E.F.: E simbolic în acelaşi timp. La Deveselu, o bază construită cu sovieticii devine acum locul de amplasare a scutului american.

M.G.: Da, dar a fost o bază aviatică românească. Nu e surprinzător că va fi folosită ca bază militară strategică, în acest scop a fost construită.

E.F.: Deci nu aţi văzut că ar exista îngrijorări ale localnicilor că ar putea deveni „ţinte".

M.G.: Nu cred că ar trebui să existe îngrijorări legate de securitate, aşa cum aţi văzut în cazul USS Monterey, echipamentul se foloseşte pe nave. Avem oameni care lucrează permanent cu acest echipament, deci este destul de sigur.

I.M.I.: Mulţi politicieni din estul Europei au spus că SUA îşi mută atenţia de la această parte de lume către zona Pacificului şi China, că Europa de Est nu mai este la fel de importantă pentru SUA. Cum comentaţi?

M.G.: Cred că Afganistanul arată foarte clar că această afirmaţie nu este adevărată. Avem peste 100.000 de militari în Afganistan, iar 40.000 dintre ei sunt militari trimişi de ţări din Europa de Est şi Centrală. Aşa că suntem foarte dependenţi de statele din Europa Centrală şi de Est pentru a implementa obiectivele strategice în această regiune. Nu cred deloc că există o scădere a interesului SUA.

E.F.: Statele Unite se pregătesc acum de retragrea din Afganistan, aşa cum a anunţat preşedintele Obama. România ar putea începe şi ea retragerea?

M.G.: Nu este tocmai o retragere. Este o diminuare a efectivelor. Menţinem în Afganistan militari. Vom avea peste 100.000 de soldaţi acolo.

E.F.: Credeţi că situaţia este suficient de sigură ca şi România să-şi poată reducă trupele?

M.G.:Am înţeles că poziţia României este să rămână în Afganistan până când misiunea este îndeplinită. Vom vedea cât este nevoie de trupele române în urma unor discuţii privind necesităţile României, ale noastre, pe cele ale NATO şi ale Coaliţiei şi sunt încrezător că vom ajunge la o înţelegere cu România. Nu am primit vreun semnal că România ar intenţiona să-şi reducă numărul de soldaţi din Afganistan. România nu a fost implicată în cadrul deciziei SUA de a-şi mări numărul de soldaţi din Afganistan. Nu uitaţi este vorba despre o încheierea unei etape, nu despre o retragere.

I.M.I.: Pe 4 iulie este Ziua Naţională a Americii. Cum vedeţi prezenţa americană în România pe viitor, în următorii ani?

M.G.: Relaţia va fi din ce în ce mai strânsă şi mai bogată. Am făcut progrese imense la nivel militar şi strategic. Mi-ar plăcea să văd investiţii americane mai mari din partea americană. Şi aceasta depinde de cât de transparente şi lipsite de corupţie sunt instituţiile şi societatea română. Acesta este şi motivul pentru care mă concentrez asupra acestor două lucruri când fac declaraţii.

„Există în continuare probleme legate de corupţi, de aceea aveţi probleme cu aderarea la Spaţiul Schengen"

I.M.I.: Deci credeţi că lupta anticorupţie este cel mai important lucru în relaţia bilaterală?

M.G.: Da. Aşa cred. În orice caz este importantă pentru noi în cadrul relaţiilor politice bilaterale, nu ştiu cât de importantă este pentru politicienii din România.

I.M.I.: Pentru dumneavoastră este importantă.

M.G.: Da, este importantă, pentru că vreau ca relaţiile noastre să fie mai strânse în domeniul investiţiilor economice şi al schimburilor comerciale. Vreau ca România şi Statele Unite să fie nu doar aliaţi strategici, ci şi parteneri comerciali.

I.M.I.: Credeţi că România este acum mai puţin coruptă?

M.G.: Cred că în continuare există probleme legate de corupţie. De aceea aveţi probleme cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare, probleme cu aderarea la Spaţiul Schengen, de aceea mai există probleme cu oamenii de afaceri americani, care se gândesc dacă să vină să investească în România.

I.M.I.: Credeţi că există o legătură între aderarea la Schengen şi corupţia din România?

M.G.: Da, aceasta am auzit, că frontierele nu sunt sigure, că trebuie să se facă schimbări în sistemul judiciar. Toate acestea au de-a face cu transparenţa, statul de drept şi lupta anti-corupţie.

I.M.I.: Cum vedeţi reducerile bugetare din România, mai ales pe cele din cadrul Ministerului de Interne?

M.G.: Nu cunosc suficient modul în care este structurat Ministerul de Interne, ca să-mi dau seama cât de mare este impactul acestor reduceri bugetare asupra activităţii sale. Nu am de unde să ştiu. Dar în unele cazuri, depinde pe cine concediezi. Dacă dai afară oameni care nu-şi fac treaba, nu este o problemă. Dacă dai însă afară oameni care luptă împotriva corupţiei, atunci este o problemă. Dar nu cunosc problema îndeaproape. Experienţa noastră în colaborarea cu procurorii români şi reprezentanţii agenţiilor care aplică legea este foarte bună. S-au implicat în mod deosebit împreună cu noi în rezolvarea unor cazuri de criminalitate cibernetică, de trafic uman şi în lupta anticorupţie. Am colaborat de asemenea în lupta împotriva drogurilor şi a criminalităţii organizate. Am avut o experienţă foarte bună colaborând cu cei care aplică legea în România.

E.F.: Ce părere aveţi despre creşterea TVA-ului? Afectează şi companiile americane...

M.G.: Cred că modul în care TVA-ul este colectat afectează companiile americane, modul în care primesc rambursarea de TVA reprezintă o mare problemă pentru firmele americane. M-am ocupat îndelung de această problemă.

E.F.: Cât durează rambursarea?

M.G.: Durează prea mult procesul de rambursare. Am un caz concret: o companie americană care trebuia să primească înapoi circa 40 de milioane de dolari din TVA şi a aşteptat mai mult de un an. Această rambursare ar fi trebuit plătită imediat. Această taxă devine de fapt un împrumut fără dobândă pentru guvernul român şi firmelor nu le place să dea împrumuturi fără dobândă.

E.F.: Ce le transmiteţi românilor azi, de 4 iulie?

M.G.: Le-aş spune şi ce le-am spus acum un an. Aş vorbi despre cinismul şi de lipsa de optimism cu care unii dintre români îşi privesc viitorul şi posibilitatea de a schimba asta, adoptând atitudinea "Asta e viaţa...". Acum, un an mai târziu, pot spune cât de satisfăcut sunt că am cunoscut şi români care nu sunt astfel. Români cărora nu le e frică de schimbare şi luptă pentru ea. Care se luptă cu problemele din România şi luptă pentru o societate mai bună şi pentru a transforma acest loc într-unul mai bun. Despre ei am să vorbesc în discursul meu de 4 iulie.

E.F., I.M.I.: Mulţumim mult pentru interviu, domnule ambasador.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite