Pakistanul vede în Beijing un aliat puternic şi o sursă alternativă de ajutoare, în cazul în care SUA diminuează asistenţa militară. Interesul ar putea fi reciproc, deoarece China vede şi ea Pakistanul drept o oportunitate pentru a-şi extinde influenţa în Asia.
Pakistanul face eforturi pentru a gestiona dezastrul politic reprezentat de uciderea pe teritoriul său a lui Osama bin Laden. Una dintre metode a fost de a arăta că are susţinerea Chinei, în condiţiile unei relaţii deteriorate cu SUA. Acesta pare a fi fost scopul vizitei de săptămâna trecută a premierului pakistanez, Yousuf Raza Gilani, la Beijing, după cum scrie editorialistul Adnan Khalid Rasool, de la cotidianul pakistanez „The Express Tribune".
Vizita a fost urmată de invadarea presei pakistaneze cu mesaje de propagandă pro-China şi chiar anti-SUA. „Demonstraţia unor adevărate sentimente de prietenie şi frăţie între Pakistan şi China, mai ales într-un moment când au apărut probleme în relaţia noastră cu SUA, a fost suficientă pentru a ne oferi o urmă de uşurare", scrie Faisal Zahid Malik, redactorul-şef al publicaţiei „Pakistan Observer". „A fost extraordinar să-l vedem pe premierul Wen Jiabo fiind de partea Pakistanului şi cerând SUA să respecte suveranitatea Pakistanului", continuă el. „Americanii îşi fac rău singuri", scria recent cotidianul pakistanez „The Nation". „Împing Pakistanul către China. SUA vor avea nevoie de Pakistan pentru propriile interese strategice în Afganistan", scria publicaţia.
Monedă comemorativă
În acest weekend, Pakistanul a emis o monedă comemorativă pentru a sărbători a 60-a aniversare a relaţiilor diplomatice dintre Islamabad şi Beijing. „Nu exista un mod mai bun de a sfida Washingtonul", consideră Huma Yusuf, expert în problemele Pakistanului la Centrul Woodrow Wilson, din Washington DC.
Gesturile şi declaraţiile oficiale de prietenie au fost însoţite şi de fapte concrete. Săptămâna trecută, China a fost de acord să preia operarea portului pakistanez Gwadar, poziţionat strategic pe coasta de vest a Pakistanului. Anunţul a fost făcut de ministrul pakistanez al Apărării, Ahmad Mukhtar. El a spus că Islamabadul ar dori ca Beijingul să construiască acolo o bază militară.
Mukhtar nu a dat un termen clar privind această preluare. În prezent, portul e condus de o companie guvernamentală singaporeză. Dar anunţul său de sâmbătă e ultimul exemplu al faptului că Pakistanul vede în China un aliat puternic şi o alternativă ca sursă de ajutoare, în cazul în care SUA diminuează asistenţa militară acordată Islamabadului, în urma uciderii lui Osama bin Laden.
Pe Aceeaşi Temă
Vizită eficientă la Beijing
La rândul său, în urma uciderii lui Bin Laden şi a aşteptatei reduceri a trupelor americane din Afganistan, Beijingul vede o oportunitate pentru a-şi extinde influenţa, în Pakistan, ca parte a unui plan pe termen lung de a contracara influenţa Indiei, a deschide noi rute comerciale şi a da posibilitatea marinei sale să opereze pe zone mai mari. Totuşi, Beijingul are temeri privind instabilitatea cronică a ţării, care a fost ilustrată ultima dată duminică, atunci când o bază navală pakistaneză a fost atacată în portul Karachi, din vestul ţării, situat la circa 500 de kilometri sud-est de Gwadar. Oficialii pakistanezi au mai spus că Beijingul a acceptat să urgenteze livrarea unui al doilea lot de 50 de avioane JF-17 dezvoltate în colaborare de către cele două ţări.
„Şiragul de perle" al Chinei
China - cel mai mare furnizor de arme al Pakistanului - a acordat 80% din finanţarea iniţială de 248 milioane de dolari pentru construcţia portului Gwadar, un fost sat pescăresc în provincia Balucistan, din sud-vestul ţării. Portul, cu o adâncime de peste 14,3 de metri, e singurul din Pakistan capabil de a găzdui nave cargo mari.
Portul Gwadar e singurul din Pakistan capabil de a găzdui cele mai mari nave cargo Foto: Reuters
.
Ministrul Apărării al Indiei, A.K. Antony, şi-a exprimat îngrijorarea privind creşterea relaţiilor în domeniul Apărării dintre China şi Pakistan şi a afirmat că India intenţionează să-şi creeze propriul arsenal militar. Nu e prima dată când India se arată îngrijorată de planurile Chinei de a folosi Gwadar ca bază pentru operaţiuni navale în Oceanul Indian, în Marea Arabiei şi nu numai. Unii oficiali militari indieni şi americani văd Gwadar ca parte a unei strategii navale numite "şiragul de perle", prin care China a mai finanţat construcţia sau dezvoltarea unor porturi în Sri Lanka, Bangladesh şi Myanmar.
Bază navală chineză?
Săptămâna trecută, China a fost de acord să preia operarea portului pakistanez Gwadar, poziţionat strategic pe coasta de vest a Pakistanului, dar neutilizat suficient. China ar putea folosi Gwadar ca bază pentru operaţiuni navale în Oceanul Indian, în Marea Arabiei şi nu numai.
Mai trăieşte mollahul Omar?
Mollahul Omar, liderul talibanilor afgani
Un purtător de cuvânt al talibanilor afgani a dezminţit ieri moartea liderului lor suprem, mollahul Mohammad Omar, în Pakistan. Informaţia fusese vehiculată la Kabul şi preluată de mass-media internaţionale.
„E pură propagandă. E total imposibil", a declarat Zabihullah Mujahid, într-o conversaţie telefonică dintr-un loc necunoscut. Un oficial din cadrul agenţiei afgane pentru informaţii (NDS) a declarat, sub acoperirea anonimatului, că mollahul Omar a fost ucis în Pakistan de serviciile secrete pakistaneze (ISI). El a spus că ISI a cerut mollahului să părăsească Quetta, capitala provinciei Balucistan (sud-vest), vecină cu Afganistanul, pentru a merge în zonele tribale pakistaneze din nord-vest. „În timp ce era dus de ISI, el a fost împuşcat în secret, vineri", a afirmat oficialul NDS.
Acuzaţii între serviciile secrete
O altă sursă din NDS a afirmat că „mollahul a dispărut de 11 zile", după o întâlnire cu generalul Hamid Gul, un fost director al ISI, aflat în prezent la pensie, cunoscut pentru apropierea de talibanii afgani. „E total fals, nu m-am întâlnit niciodată cu mollahul Omar, în viaţa mea", a declarat Gul, la Islamabad, acuzând „lobby-ul indian" că vrea să îl „defăimeze" pe el şi Pakistanul. Purtătorul de cuvânt al NDS a spus ieri că mollahul a dispărut din „ascunzătoarea" sa de patru sau cinci zile, dar că moartea sa nu poate fi „confirmată". Adesea Pakistanul şi Afganistanul se acuză reciproc de diferite comploturi.
La 20 ianuarie, talibanii afgani şi Islamabadul au dezminţit informaţiile oferite de cotidianul american „Washington Post", potrivit cărora mollahul Omar ar fi fost spitalizat în Pakistan după o criză cardiacă. Washingtonul şi Kabulul cred că mollahul şi o parte din liderii rebeliunii afgane se ascund în Pakistan, ceea ce Islamabadul dezminte oficial.
China - „diplomaţie de liniştire a adversarului"
Chiar dacă şi-a reafirmat, săptămâna trecută, legăturile strânse cu Pakistanul, China a fost mai rezervată în declaraţiile publice, pentru a evita situarea pe o poziţie antagonică cu SUA şi India şi pentru a evita să pară prea implicată în problemele Pakistanului. Oficialii chinezi au arătat că implicarea Beijingului în Pakistan e pur comercială. Huma Yusuf, expert în problemele Pakistanului la centrul Woodrow Wilson din Washington DC, spune că Beijingul duce acum ceea ce Taylor Fravel, profesor de Ştiinţe Politice la MIT, descria drept „diplomaţie de liniştire a adversarului".
Aceasta presupune politici care atenuează anxietatea globală privind ambiţiile Chinei şi gestionarea relaţiilor cu SUA şi India într-un fel ce facilitează „multipolarizarea". „Pe termen lung, Beijingul se va folosi de influenţa sa asupra Islamabadului ca bază pentru îmbunătăţirea relaţiei cu SUA şi India", scrie analistul, într-un comentariu publicat ieri în cotidianul pakistanez „Dawn". El avertizează că pakistanezii ar trebui să fie precauţi înainte de a schimba o superputere cu alta, deoarece China e mânată mai mult de propriile sale interese economice şi nu e o alternativă pe care Pakistanul să se poată baza.
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza