Marea piesă de teatru : rocada Putin-Medvedev

Ruşii sunt chemaţi duminică la urne, pentru a legitima rocada Putin preşedinte - Medvedev premier.

Nimeni nu-şi face iluzii că actualul premier, Vladimir Putin, ar putea pierde, dar unii analişti de la Moscova, pentru a menţine o aparenţă de suspans, se întreabă dacă acesta va ieşi învingător din primul tur. Însă ultimele sondaje de opinie sunt suficiente pentru a spulbera şi această iluzie, că ruşii vor avea parte măcar de o dezbatere aprinsă între primii doi clasaţi, într-un eventual tur doi.    

Potrivit ultimului sondaj realizat de centrul independent Levada, Putin va câştiga alegerile din primul tur de scrutin, cu 63% - 66% din voturi. Ceilalţi patru candidaţi recunosc că nu au şanse prea mari.

Niciun candidat nu reprezintă protestatarii

Putin are doar patru contracandidaţi credibili: liderul Partidului Comunist, Ghennadi Ziuganov, naţionalistul Vladimir Jirinovski, liderul formaţiunii Rusia Justă, Serghei Mironov şi miliardarul Mihail Prohorov. Dintre toţi, doar Ziuganov se bucură de peste 10% din intenţiile de vot ale candidaţilor.

Vladimir Jirinovski şi Serghei Mironov

Mihail Prohorov şi Ghennadi Ziuganov

O altă necunoscută după acest scrutin este câte mii de persoane vor ieşi după anunţarea rezultatelor în stradă, să protesteze faţă de victoria sa. Din păcate, niciunul dintre candidaţii la aceste alegeri prezidenţiale, nici măcar miliardarul Mihail Prohorov, nu reprezintă mişcarea de contestare populară a lui Putin, cu toate că a participat şi a luat cuvântul la aproape toate mitingurile-gigant ce au avut loc după legislativele din decembrie, la Moscova.

Campania electorală pentru prezidenţialele de anul acesta a fost mai ternă şi mai plictisitoare chiar şi decât cea pentru legislative. Putin şi-a sfidat rivalii, refuzând să ia parte la dezbateri televizate. Un purtător de cuvânt al opoziţiei a spus că această măsură arată lipsa de respect faţă de contracandidaţi. Dacă televiziunea, în continuare principala sursă de informare pentru majoritatea ruşilor, l-a favorizat pe Putin, opoziţia şi-a făcut auzită vocea prin intermediul internetului, un spaţiu încă destul de slab reglementat de guvern.

O „Rusie măreaţă"

Dar campania lui Putin, chiar dacă nu a avut contracandidaţi pe măsură, a fost făcută destul de inteligent. Dacă nu a avut dezbateri faţă-n faţă cu rivalii, premierul şi-a făcut public programul prin intermediul a cinci articole semnate de el şi publicate în diverse publicaţii ruse şi a participat la o singură megamanifestaţie organizată pentru el, pe stadionul Lujniki din Moscova şi la care au participat peste 200.000 de oameni. „Vom conduce ţara către viitor şi vom face Rusia măreaţă!", le- a spus el participanţilor.

O modalitate la care puţini candidaţi din lume ar recurge, pentru a câştiga nişte alegeri democratice cu miză, într-o ţară cu o asemenea întindere. Platforma sa electorală promite o cooperare strânsă între guvern şi marile companii, susţinerea persoanelor cu venituri mici, proiectele impresionante de infrastructură în Extremul Orient şi zona arctică, încurajarea cercetărilor ştiinţifice, explorarea spaţiului şi popularizarea culturii ruse în lume. Nu a fost uitată nici armata, căreia i-a acordat un articol şi în care a pledat pentru cea mai importantă consolidare a forţei armate a ţării după cel de-al Doilea Război Mondial, prin achiziţionarea de zeci de submarine nucleare noi, a sute de avioane de luptă şi înfiinţarea unei armate de 100 de brigăzi, care să poată fi desfăşurată oriunde, de-a lungul graniţelor de 57.000 de kilometri ale Rusiei, în mai puţin de 24 de ore.

În ceea ce priveşte „Rusia şi lumea", cel mai critic Putin a fost faţă de scutul american antirachetă, care „distruge echilibrul politico-militar ce s-a format în ultimele decenii". „SUA vor să-şi asigure invulnerabilitatea absolută, o utopie irealizabilă atât în plan tehnologic, cât şi geopolitic. Invulnerabilitatea absolută pentru unul înseamnă vulnerabilitatea absolută pentru ceilalţi. Cu o asemenea perspectivă nu putem fi de acord", scria Putin. Viitorul lider de la Kremlin s-a mai pronunţat pentru continuarea proceselor de integrare a Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan şi a spaţiului economic unic. Agenda pe următorii  ani a lui Putin confirmă intenţia de înfiinţare a Uniunii Euro-Asiatice în 2015, fără să dezvăluie însă mai multe amănunte despre acest proiect.

Premierul nu a uitat pe nimeni

Imaginaţia staffului de campanie a lui Putin a fost destul de bogată: nu a neglijat nicio categorie socială şi nu a omis niciun ingredient: seriozitate - program electoral serios, ceea ce a lipsit tuturor celorlalţi candidaţi, conotaţii sexuale, dar şi intrigă, toate dozate şi livrate la timp electoratului.

Ultimele clipuri electorale care au apărut la Moscova sunt destinate tineretului rus, în încercarea de a-l aduce la urne. „Primul vot este ca pierderea virginităţii, important este ca alegerea să fie bună: Vladimir Putin." Acesta este mesajul video de pe internet, care are ca scop să încurajeze tinerii alegători ruşi să meargă la alegerile prezidenţiale.

Mesajele sunt însoţite şi de două clipuri electorale: într-unul, o tânără îi explică doctorului temerile sale legate de pierderea virginităţii. Şi cu o săptămână înainte de vot a fost lansată şi informaţia că a fost dejucată în Ucraina o tentativă de asasinat la adresa viitorului preşedinte Vladimir Putin, pusă la cale de veşnicii terorişti ceceni.

Statistică

Peste 100 de milioane de alegători sunt aşteptaţi la vot, iar peste 1,8 milioane vor vota în străinătate, în peste 100 de ţări. Au drept de vot persoanele cu vârsta peste 18 ani. Câştigător iese candidatul care obţine 50 plus unu voturi din numărul celor prezenţi la urne. Sub acest procent, primii doi candidaţi clasaţi merg în turul doi.

Alegerile au trecut graniţa

Afişe cu fotografia lui Vladimir Putin, candidat la alegerile prezidenţiale din Rusia, de duminică, au fost lipite pe străzile din oraşul Zaporojie, din sudul Ucrainei. 20 de afişe pe care scrie „Rusia stabilă - Ucraina stabilă" au apărut pe străzile din localitate. Posterele au fost comandate şi plătite de mişcarea ucraineană de tineret Slavianskaia Gvardiia (Garda Slavă).

Liderul grupării, Volodimir Rohov, a declarat că măsura este o reacţie la evenimentele recente din Rusia, unde mii de oameni au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de Putin şi a cere alegeri corecte. "Nu îndemnăm la vot în favoarea lui Putin, deşi Rusia a devenit din nou o ţară puternică după sosirea sa la putere. Ne exprimăm opoziţia faţă de instabilitatea din Rusia şi Ucraina", a explicat el.

În schimb, Republica Moldova critică decizia Moscovei de a deschide secţii de vot în Transnistria pentru alegerile prezidenţiale de duminică. Rusia va deschide 27 de secţii de vot pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în Transnistria, pentru alegerile prezidenţiale de duminică. Potrivit Ambasadei Moscovei la Chişinău, cetăţenii ruşi vor putea vota în baza documentului care confirmă cetăţenia rusă a acestora.

Cât costă programul candidaţilor

Analiştii financiari de la societatea de audit FBk, citaţi de Ria Novosti, au calculat costul programelor sociale propuse de cei cinci candidaţi la alegerile prezidenţiale de duminică.

Cel mai scump program este cel al liderului Rusiei Juste, Serghei Mironov. Punerea în practică a promisiunilor sale de campanie ar costa circa 4.300 de miliarde de dolari. El este urmat de liderul comunist Ghennadi Ziuganov, cu 3.800 de miliarde, şi de ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski, cu 2.800 de miliarde. Programul înaintat de Vladimir Putin este mult mai puţin costisitor, ridicându-se la 341 de miliarde de dolari. Propunerile miliardarului Mihail Prohorov, dacă ar fi puse în practică, ar costa 252 de miliarde. Analiştii au luat în calcul numai cheltuielile sociale, precum salariile şi pensiile.

Promisiuni de pensii şi salarii mai mari

Sumele anunţate se referă la tot mandatul de şase ani al celui care va câştiga cursa. În ceea ce priveşte principalele promisiuni făcute, Serghei Mironov a propus creşterea pensiilor cu 60%. Vladimir Jirinovski a anunţat că el va scădea vârsta de pensionare cu doi ani, iar Ziuganov doreşte creşterea investiţiilor statului în industrie şi scăderea taxelor.

Vladimir Putin pune accent pe creşterea salariilor profesorilor universitari, dar şi a militarilor şi a pensiilor veteranilor de război. În baza programului său, aceştia vor avea un salariu mediu dublu în 2018 faţă de prezent. Mihail Prohorov pledează ca 15% din fondul de pensii al Rusiei să fie folosit pentru finanţarea utilităţilor publice şi a construcţiei de locuinţe.