Marea Britanie intră în „iarna nemulţumirii“

Peste două milioane de profesori, personal din agenţiile vamale şi alţi angajaţi din sectorul public au încetat ieri lucrul în semn de protest faţă de reformele sistemului de pensii. Este cel mai mare protest după cel din 1979, botezat „iarna nemulţumirii“.

Proporţia protestului i-a făcut pe mulţi britanici  să-şi amintească de „Iarna Nemulţumirii" din 1979, care a contribuit la venirea la putere a guvernului Margaret Thatcher. Circa 90% din şcoli au fost închise ieri, milioane de părinţi fiind forţaţi să-şi ia o zi liberă sau să plătească o bonă pentru îngrijirea copilului.

Călătorii care au sosit în porturile şi aeroporturile britanice au avut de aşteptat  ore în şir, în ciuda planurilor guvernamentale de a recruta sute de voluntari, unii chemaţi de la ambasade, pentru a furniza servicii de urgenţă. Multe companii aeriene şi-au anulat zborurile spre Londra, temându-se de întârzieri şi de supraaglomeraţie, din cauza grevei personalului de la paşapoarte. Mii de operaţii au fost anulate în spitalele de stat, iar serviciile administraţiilor publice locale, cum ar fi colectarea gunoiului, activitatea bibliotecilor şi a centrelor de recreere, au fost grav perturbate.  Situaţia cea mai gravă a fost în nordul ţării, unde cele mai multe servicii publice au fost întrerupte.

1.000 de manifestaţii

Circa 1.000 de manifestaţii au fost organizate în întreaga ţară, iar angajaţii au pichetat clădirile publice şi spitalele. Protestul e similar celor din alte ţări europene care au introdus măsuri de austeritate. Economia britanică înregistrează o creştere slabă, iar în sectorul public salariile sunt îngheţate de doi ani şi au loc concedieri masive. Trezoreria a avertizat că protestul - cel mai mare de acest fel de la Greva Naţională din 1926 - va costa economia britanică circa 500 de milioane de lire.

Cabinetul conservator şi liberal-democrat al premierului David Cameron susţine că pensiile publice sunt mai generoase decât cele din sistemul privat şi că acest lucru e nedrept pentru contribuabili. Angajaţii din sectorul public vor fi obligaţi să contribuie, în medie, cu 3,2% mai mult la fondurile de pensii.

„Gaura" din bugetul de pensii

Statisticile publicate de Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară (OBR), un organism independent, par să dezmintă afirmaţiile sindicatelor, care susţin că actualul sistem de pensii poate fi susţinut de buget. Potrivit cifrelor, contribuabilii vor trebui să plătească un surplus de 10 miliarde de lire în următorii patru ani pentru a ţine sistemul public de pensii pe linia de plutire.

Prognozele OBR sugerează că „gaura" generată de lipsa de finanţare din sistemul public de pensii aproape că se va dubla, de la 5,7 miliarde de lire în acest an, la 11 miliarde de lire până în 2015. Surse din Trezoreria britanică spun că cifrele „evidenţiază nevoia de
reformă".

Ministrul de Finanţe, George Osborne, a declarat că noul acord privind pensiile este „corect atât pentru contribuabili, cât şi pentru funcţionarii publici" şi a făcut apel la „baronii sindicali" să anuleze greva.  „Aş întreba încă o dată sindicatele de ce fac rău economiei într-un asemenea moment şi de ce pun în pericol multe joburi. Anulaţi greva de mâine, întoarceţi-vă la masa discuţiilor , încheiaţi negocierile şi vom conveni asupra unor pensii generoase pe care contribuabilii şi le pot permite", a declarat el, marţi seară, în faţa parlamentarilor britanici.

Ministrul de Finanţe, George Osborne, a  acuzat sindicatele că fac rău economiei

„Lumea ne priveşte"

Camera de Comerţ a Marii Britanii a afirmat că greva este „iresponsiblă şi imprudentă" şi a avertizat că va afecta economia. „Unii comentatori văd greva drept o acţiune fără victime. Spuneţi asta companiilor care sunt obligate să-şi înceteze activitatea, părinţilor care nu au cu cine să-şi lase copiii şi care pierd salariul pe o zi, acelora care nu pot ajunge la lucru şi micilor companii care pierd veniturile corespunzătoare unei zile de lucru", a declarat directorul general al Camerei de Comeţ, John Longworth.

„Lumea ne priveşte. Dacă grevele fac ca pasagerii să fie blocaţi în avioane pe aeroporturile britanice pentru că nu există personal al serviciilor de imigraţie care să le proceseze documentele, reputaţia noastră ca destinaţie pentru investiţiile globale va fi şi mai afectată", a spus el.  Dar şefii sindicatelor deja ameninţă cu încă un val de greve în această iarnă, dacă guvernul nu cedează solicitărilor lor. Liderul laburist, Ed Milliband, al cărui partid primeşte 86% din donaţii de la sindicate, a refuzat să condamne acţiunea de protest.

„Unitate fără precedent"

Brendan Barber, secretarul general al Congresului Organizaţiilor Sindicale, o coaliţie care coordonează greva, a declarat că angajaţilor „nu li se cere numai un sacrificiu temporar, ci o reducere permanentă a nivelului de trai". „Nu e de mirare că întreaga forţă de muncă e împotriva guvernului şi că există o unitate fără precedent", a  spus el.

Muncă până la 68 de ani

Reforma pensiilor este parte a pachetului de austeritate pregătit de guvernul conservator pentru a diminua deficitul bugetar care a atins 11% din PIB. Guvernul vrea ca angajaţii din sectorul public să aibă o contribuţie mai mare la sistemul pensiilor de stat pentru a realiza economii anuale de 2,8 miliarde de lire până în 2014.

Potrivit guvernului, reforma e vitală, deoarece sistemul de pensii nu se mai susţine, în primul rând din cauza creşterii duratei de viaţă a populaţiei. Guvernul intenţionează să ridice vârsta obligatorie de pensionare la 68 de ani începând din 2020. Pensiile ar urma să fie calculate pe baza veniturilor medii, şi nu pe baza salariilor finale. Schimbarea sistemului de calcul al ajustării pensiilor cu inflaţia a dus deja la reducerea valorii unor pensii cu 15%. Sindicatele spun că oamenii vor lucra mai mult şi vor plăti mai mult pentru pensii mai mici. În plus, ministrul de Finanţe a declarat că măririle de salariu pentru angajaţii din sectorul public vor fi de maximum 1% din 2013.

Următoarele zece zile „decid soarta euro"

Eurozona intră într-o perioadă decisivă pentru a răspunde actualei crize monetare, a avertizat comisarul european pentru Economie şi politică monetară, Olli Rehn (foto). „Intrăm într-o perioadă critică de zece zile pentru a pune la punct reacţia Uniunii Europene la criză", a declarat miercuri Olli Rehn, la începutul unei noi şedinţe a miniştrilor Finanţelor din zona euro. El crede că Europa trebuie să se concentreze pe realizarea unor sisteme de protecţie financiară „convingătoare" şi pe o guvernare economică „mai strânsă", care este cheia unui viitor pas către emiterea în comun de obligaţiuni.

Peste 1.000 de mitinguri de protest au  avut loc ieri în Marea Britanie

Rehn a reiterat faptul că UE vrea o creştere a resurselor Fondului Monetar Internaţional, dar are nevoie de o susţinere mai mare pentru acest lucru. „Trebuie să continuăm să lucrăm pe două fronturi ca să ne asigurăm că avem protecţia financiară necesară împotriva turbulenţelor de pe piaţă şi în acelaşi timp să ne consolidăm guvernanţa economică", a spune Olli Rehn. El consideră că UE şi FMI au cooperat bine pe timpul crizei şi că UE vede lucrurile la fel ca FMI în ceea ce priveşte nevoia de sporire a resurselor. Rehn a mai spus că Banca Centrală Europeană şi-a jucat bine rolul în ceea ce priveşte managementul crizei. 

Un semnal la fel de grav ar putea veni astăzi de la preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, care susţine, la Toulon (Franţa), un „important discurs" asupra crizei şi viitorului Europei, în contextul unor negocieri cu Germania pentru evitarea destrămării zonei euro. De mai multe zile, Parisul şi Berlinul negociază dur, în încercarea de a găsi remedii. Cancelarul german, Angela Merkel, refuză cu încăpăţânare ca Banca Centrală Europeană (BCE) să intervină mai amplu în piaţă. „Angela Merkel nu schiţează nicio mişcare, deşi este pe buza prăpastiei", spun unii cu dezolare la Paris.

Un sfert dintre medicii slovaci şi-au dat demisia

Mai bine de un sfert din numărul total de doctori din Slovacia (2.000 din circa 7.000) şi-au dat demisia simultan. De mâine, când aceste demisii devin efective, în Slovacia va fi penurie de chirurgi, anestezişti, neonatologi în cel puţin 15 spitale. În încercarea de a-i împiedica să plece, guvernul condus de Iveta Radicova a decretat stare de urgenţă în aceste spitale, iar cei care nu rămân în posturi vor fi pasibili de amenzi sau chiar de închisoare.
Ameninţările nu i-au convins pe medicii slovaci. Din ceva mai mulţi de 2.000 care îşi depuseseră demisia, doar 40 s-au răzgândit. Guvernul a cerut şi ajutorul statelor vecine să îi trimită personal medical pentru a asigura măcar urgenţele.

Ce îi nemulţumeşte

Medicii slovaci au ales acest gest extrem din cauza salariilor extrem de scăzute. Doctorii avertizaseră că nu vor ezita să plece din sistem dacă cererile de majorare a salariului nu le sunt îndeplinite. Un compromis este improbabil, având în vedere diferenţele uriaşe între ceea ce doresc doctorii şi ceea ce e dispus guvernul să le ofere.

Cabinetul Radicova a propus o creştere salarială lunară de 300 de euro, însă sindicatul nu se mulţumeşte cu o creştere mai mică de 700 de euro. Salariul mediu al unui doctor cu vechime mică se situează între 550 şi 600 de euro, în timp ce un medic cu experienţă, specializat, câştigă între 1.000 şi 1.200 de euro lunar. Premierul Iveta Radicova a fost de acord că salariile medicilor sunt "inadecvate", dar a precizat că guvernul nu îşi poate permite să crească oferta din pricina crizei datoriilor din Europa.

Creştin-democraţii Ivetei Radicova vor cere mai mulţi bani pentru Sănătate în dezbaterile pe tema bugetului ce au loc în Parlament, zilele următoare. O majoritate pentru votul pe buget va fi greu de găsit mai ales că zilele guvernului său sunt numărate.

Pe 11 octombrie, Radicova a pierdut votul de încredere în Parlament din pricina sprijinului său faţă de contribuţia Slovaciei la Fondul european de stabilitate financiară. Deşi a declarat că suma de 4,5 miliarde de euro (contribuţia Slovaciei) i se pare exorbitantă, a promis că ţara sa nu va bloca crearea fondului. Slovacia a aprobat FESF, dar costul a fost căderea guvernului.  Majoritatea slovacilor nu sunt de acord cu gestul extrem al medicilor. Circa 60% din ei dezaprobă protestul, potrivit unui sondaj făcut de agenţia Polis.

600 de euro lunar este salariul mediu al unui doctor tânăr în Slovacia. Guvernul le oferă 300 de euro în plus.