Manevre aliate în Oceanul Indian

0
Publicat:
Ultima actualizare:

SUA au alăturat India şi Singapore la "cele mai ample exerciţii navale comune pe timp de pace din Asia" efectuate pe rutele petrolului care ajunge şi în China. Exerciţiile navale pe care SUA,

SUA au alăturat India şi Singapore la "cele mai ample exerciţii navale comune pe timp de pace din Asia" efectuate pe rutele petrolului care ajunge şi în China.

Exerciţiile navale pe care SUA, Australia, Japonia, Singapore şi India le execută, între 4 şi 9 septembrie, în Golful Bengal, vizează "operaţiuni antipiraterie, de recunoaştere şi salvare", dar unii observatori, mai ales de la Beijing, le văd îndreptate împotriva creşterii influenţei Chinei în Asia, acum şi pe mare. India este prima care o neagă, deşi s-a lansat într-o puzderie de cooperări militare prin care îşi cultivă propria influenţă geostrategică în regiunea de unde se emit puternice seisme în tot restul lumii.

Pentru şase zile, 13 nave militare de suprafaţă şi submarine din Statele Unite, o fregată şi un tanc din Australia, două distrugătoare din Japonia, o fregată din Singapore şi şapte nave din India - însoţite de avioane Jaguar şi Harrier şi elicoptere Sea King - vor face demonstraţii de forţă în largul arhipelagului Andaman şi al Insulelor Nicobar.

Pe timpul manevrelor, superportavioanele americane USS Nimitz şi USS Kittty Hawk vor flanca singurul portavion indian, INS Viraat; nuclearul USS Chicago vine pe dedesubt. Malabar, ediţia 13 Serii lansate în 1995, la "Malabar 07-01" au participat doar SUA, India şi Japonia - gazdă; "Malabar 07-02" urmăreşte aceeaşi exersare a interoperabilităţii: doar că acum între cinci flote şi cu bătaie până la Strâmtoarea Malacca, una dintre cele mai aglomerate şi mai strategice din lume - printre Malaysia şi Indonezia trec 60% din hidrocarburile lumii, inclusiv peste jumătate din petrolul importat de China şi circa 95% din cel cumpărat de Japonia, Coreea de Sud şi Taiwan.

Dacă ar bloca-o un conflict? Pe de altă parte, desfăşurările navale pe sub ochii amiralilor indieni joacă şi rol de târg de arme. Pentru a rămâne cu una dintre cele mai mari şi capabile flote militare din regiune, India rămâne şi una dintre cele mai mari importatoare de arme din lume. După miliardul dat în 1990 pentru primele trei fregate ruseşti "invizibile" radarelor, New Delhi a comandat, vara trecută, încă trei. Un submarin nuclear rusesc de 12.000 tone urmează să-i vină anul viitor, cel mai probabil urmat de alte trei. India a cumpărat însă prima navă militară americană abia în iunie: a doua navă ca mărime a flotei din Oceanul Indian, INS Jalashwa, îi permite acum Indiei să desfăşoare trupe amfibii la mare depărtare de ţărmurile proprii.

Nealinierea la stânga Guvernul de la New Delhi a încercat să ţină actualele exerciţii în cinci cât mai în afara fluxurilor de informaţii publice. Cu toate acestea, zeci de protestatari de stânga au luat autobuzele din Calcutta spre portul Vishakhatpatnam ca să protesteze faţă de apropierea Indiei de SUA. Şi nu doar în Golful Bengal. Partidele comuniste care susţin în parlament guvernul premierului Manmohan Singh contestă şi acordul nuclear dintre New Delhi şi Washington - negociat în timpul ocupării Bagdadului şi a ameninţării Teheranului, chestiuni sensibile pentru asiatici, mai ales pentru musulmani.

Ca şi recenta ancorare demonstrativă a portavionului nuclearizat USS Nimitz în rada portului Chennai - timp de câteva decenii, India, în prag de a deveni ea însăşi o putere nucleară "ilegală", a militat faţă de prezenţa armelor nucleare la bazele americane Diego Garcia şi Chagos şi a decretat întregul Ocean Indian drept "zonă a păcii".

Criticate pentru "aliniere necritică la politica americană", Partidul Congresului şi Guvernul Singh arată că noua afirmare a Indiei pe scena internaţională cere şi participarea la cât mai multe sisteme de relaţii internaţionale. Diplomaţie militară De felul foarte recentei "Iniţiative Cvadrilaterale", care numeşte careul SUA - Australia - Japonia - India un "arc al prosperităţii şi libertăţii în Asia".

"Forţele noastre armate fac exerciţii cu cele mai importante state. Aproape toate ţările vor să lucreze cu noi", a explicat AK Antony, ministrul indian al apărării. Cu 137 de nave în serviciu şi alte zeci comandate, India deţine supremaţia navală în regiune. Pe fondul creşterii economice susţinute, de circa 9%, New Delhi a renunţat la doctrina apărării coastelor pentru o ieşire mai agresivă a intereselor naţionale din largul apelor internaţionale. Prin urmare, New Delhi nu mai poate refuza exerciţiile navale comune, dată fiind importanţa strategică a rutelor dintre Oceanul Indian şi Pacific.

În ultima vreme, India a derulat manevre navale şi cu Marea Britanie, Franţa, Rusia, Singapore, Indonezia şi Vietnam - şi chiar cu China. Primele exerciţii tripartite India - Brazilia - Africa de Sud vor fi efectuate în mai 2008. Deja în a doua fază a politicii "Look East", India completează extinderea cooperării economice cu statele regiunii prin multiple iniţiative bi şi multilaterale de securitate cu marile puteri şi cu actorii regionali - devenind surpriza geopolitică a unei Asii marcate de ascensiunea Chinei.

Achiziţii masive

Australia a anunţat, în iunie, planul de achiziţionare a cinci noi nave de luptă, la circa nouă miliarde dolari. Cele trei distrugătoare şi două transportoare de trupe amfibii ar fi cele mai avansate şi costisitoare nave din flota militară australiană - prima navă, cu design spaniol, Navantia este programată să intre în serviciu în 2012. Canberra are un program de înarmare mult mai amplu, de circa 40 miliarde de dolari, care stârneşte deja temerile unor vecine ca Indonezia sau Thailanda - mai ales că rostul noilor nave este exact consolidarea capacităţilor Australiei de trimitere a militarilor peste mări.

Atracţia irezistibilă a Chinei

Ca şi după recentele exerciţii navale cu SUA şi Japonia, India asigură China că nici acum nu s-a lansat în manevre - ori alianţe - militare prin care să o intimideze. Ceea ce nici nu mai e uşor.

Pentru a ajunge în Golful Bengal, China şi-a intensificat cooperarea navală cu Bangladeshul, cu Myanmarul şi chiar cu Sri Lanka. New Delhi nu vede locul Chinei în Oceanul său Indian şi trage semnale. La summitul G8, preşedintele Hu Jintao i-a cerut premierului Manmohan Singh clarificări asupra Iniţiativei Cvadrilaterale create în mai - e drept că a primit bezele de pace şi prietenie. India are nevoie nu doar de cooperarea economică a Chinei vecine, dar şi de sprijinul Beijingului în aspiraţia de a dobândi un fotoliu în Consiliul de Securitate al ONU şi în Grupul Furnizorilor Nucleari.

Chiar şi aşa, în iulie sosea la New Delhi ministrul australian al apărării pentru a discuta o politică de colaborare militară. După câteva zile venea premierul nipon, cu o substanţială asistenţă economică şi comercială necesară ancorării Indiei în "arcul prosperităţii". Era aşteptat şi comandantul flotei americane din Pacific. "NATO-uri asiatice" La rândul său, Beijingul nu crede că noile "axe ale democraţiilor" din Asia au ca singur scop exersarea unor misiuni umanitare sau antiteroriste - ci că urmăresc talonarea Chinei. La vest, China se implică tot mai intens în manevrele Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai, alături de Rusia şi republicile central-asiatice ex-sovietice - vizitate de apropierea prezenţei militare a SUA şi NATO.

Schimbarea în gândirea strategică a Chinei se manifestă însă la est: unde nu se mai poate baza pe întinsul uscat, dar se poate aştepta la rachete din larg. Un gest a fost doborârea unui satelit geostaţionar, e drept unul propriu - dar putea fi unul dintre cei de care depind strict navigarea, informarea şi comunicarea între navele americane. La nivelul mării, rezultatele izbesc doar adunate. Plătită cu sume de la 45 miliarde dolari pe an, declaraţie oficială, până la 122, după estimări americane, modernizarea armatei chineze nu înseamnă doar achiziţia de noi distrugătoare, ci şi dezvoltarea unor noi clase de submarine, dintre care două nucleare: unul de atac, altul balistic. După 60 de ani, SUA îşi văd concurantă dominarea din Pacific.

Mai ales că alături de flota militară a Chinei cresc şi cele ale Japoniei sau Coreii de Sud. Pe de altă parte, Beijingul practică propria diplomaţie militară: ministrul chinez al apărării tocmai a trecut în revistă Forţele de autoapărare nipone, pentru prima oară după 10 ani, pentru a stabili o nouă "linie fierbinte" între cele două armate şi viitoare vizite portuare reciproce - alte subiecte au fost revizuirea Constituţiei pacifiste a Japoniei şi explozia bugetului militar al Chinei.

Flota SUA ia puţină apă

SUA trebuie să investească mai mult şi mai repede decât actualii competitori şi cei viitori, care îşi vor utiliza performanţele economice pentru a contesta deceniile de supremaţie navală globală americană.

Războiul pentru insulele Falkland a arătat că prezenţa unui singur portavion poate face diferenţa dintre victorie şi înfrângere - acolo Marea Britanie avea unul. Dintre cele 21 de portavioane aflate azi în serviciu în lume, 11 aparţin US Navy: celor nouă din impresionanta clasă Nimitz, care pot transporta 85 de avioane, li se vor mai adăuga două, la acelaşi preţ de 4,5 miliarde dolari. Portavionul nuclear USS Nimitz nu are decât o pereche - francezul Charles de Gaulle. De altfel, doar opt ţări mai pot decola de pe mări. Marea Britanie are două posibilităţi: HMS Illustrious şi HMS Ark Royal.

Celelalte doar câte una: Rusia - Kuzneţov, Italia - MM Giuseppe Garibaldi, Spania - SPS Principe de Asturias, India - INS Viraat, Brazilia - Nael Sao Paolo, iar Tailanda - HTMS Chakri Nareubet. India construieşte, China studiază India doreşte portavioane în Marea Arabiei, pentru a devansa Pakistanul, şi în Golful Bengal, pentru a-şi proiecta puterea navală spre Strâmtoarea Malacca. Drapelul indian se află deja pe puntea portavionului INS Viraat - lansat la apă de britanici în 1959 şi trimis în Malvine în 1982. New Delhi a semnat, în 2004, cu Moscova un contract de 1,5 miliarde de dolari pentru transformarea portavionului sovietic Amiral Gorşkov în INS Vikramaditya - dar şantierul arctic de la Severomorsk este cu vreo trei ani în urmă cu livrarea.

India îşi construieşte însă şi primul portavion indigen: platforma de 37.000 tone care va părăsi şantierul sudic Cochin prin 2015 va costa statul indian circa 300 milioane de dolari, dar va atinge 28 de noduri cu 12 MiG-29K, opt alte avioane şi 10 elicoptere. Adică o barcă înaintea capacităţilor de construcţie ale vecinilor. Cu comenzi politice şi proiecte pe planşete, China studiază încă produsele competiţiei. Arhitecţii navali chinezi au început să ia lecţii în 1985, după achiziţionarea unui purtător de avioane australian din 1945.

Apoi s-au făcut cumpărături din Ucraina independentă, care a vândut Chinei complexe navale sovietice din anii "80 menite să distrugă nave ale SUA. Se estimează că Beijingul va avea primul portavion indigen peste trei ani, dotat cu variante chinezeşti ale unor avioane tot ruseşti. Singuri pe oceane Pentru Pentagon, doar portavioanele aliaţilor dinNATO sunt cu certitudine amicale.

Londra dă 7,7 miliarde de dolari pentru două, de câte 65.000 tone. Marina Franţei a anunţat unul de 65.000-74.000 tone, iar Marinele Italiei şi Spaniei au început construirea unor nave de 25.000-30.000 tone, cu funcţii complexe, de purtare de avioane şi asalt amfibiu. Puterile europene au însă aversiune pentru deplasările peste mări. De aceea, America trebuie să-şi menţină singură supremaţia cantitativă şi calitativă din Oceanul Indian sau Pacific.

Renaşterea militară rusă

Primind câte un miliard de dolari la două zile de export a hidrocarburilor, Moscova oferă acum bugetului militar o creştere de 25-30% pe an, necesară amplului program de reînarmare naţională comandat. Preşedintele Putin l-a însărcinat pe amiralul Masorin să adauge marinei militare ruse, în următoarele două decenii, încă şase portavioane clasa Kuzneţov.

Dacă în Marea Neagră, cucerită de NATO, nu ar avea ce căuta niciunul, trei vor merge în mările nordului - unde Vestul ajută Rusia să adune deşeurile nucleare sovietice -, iar alte trei în apele mai calde ale Pacificului - încălzite şi de flotele în creştere ale Chinei sau Indiei. Cu un deplasament de 65.000 tone, Kuzneţov este în serviciu din 1995. Perechea sa, Varyag, neterminată, a fost vândută Chinei de Ucraina independentă.

În lume



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite