Lupte grele în parlament pentru Timoşenko

>> "Regina gazului", la al treilea vot în Legislativul de la Kiev. Parlamentul ucrainean urma să o voteze, aseară târziu, pe Iulia Timoşenko în funcţia de premier, după ce cu o zi înainte

>> "Regina gazului", la al treilea vot în Legislativul de la Kiev.

Parlamentul ucrainean urma să o voteze, aseară târziu, pe Iulia Timoşenko în funcţia de premier, după ce cu o zi înainte aceasta "a căzut" la scrutinul din Rada Supremă, la doar un singur punct. Nominalizarea a fost însă retrimisă parlamentului de la Kiev, iar aleşii, ce au votat de această dată prin ridicarea braţului, au fost mult mai bine monitorizaţi de către liderii propriului partid, fapt ce a crescut şansele unui vot pozitiv. Dacă propunerea preşedintelui a căzut din nou la vot, Ucraina ar putea intra într-o nouă criză politică de proporţii.

Parlamentul de la Kiev urma să voteze aseară propunerea preşedintelui Victor Iuşcenko pentru funcţia de premier, după ce acesta s-a încăpăţânat să o nominalizeze pentru a treia oară pe Iulia Timoşenko în această funcţie. Analiştii politici independenţi de la Kiev susţineau însă că formaţiunea politică Ucraina Noastră şi Blocul Iulia Timoşenko vor reuşi să strângă numărul de voturi necesar validării Iuliei Timoşenko în funcţia de premier, în ciuda opoziţiei Partidului Regiunilor, ce a încercat să boicoteze votul.

Timoşenko obţinuse doar 225 de voturi pentru, la votul de marţi din parlamentul ucrainean, şi, pentru a deveni preşedinte, avea nevoie de 226 de voturi. Scorul părea relativ uşor de atins, în condiţiile în care cele două partide de dreapta aliate deţin împreună 227 de locuri în parlamentul de la Kiev. Dreapta portocalie a acuzat însă stânga că a intervenit asupra sistemului electronic de votare, fapt ce a dus la lipsa votului buclucaş, acuzaţie respinsă însă dur de Partidul Regiunilor şi de Partidul Socialist.

Vot la vedere

Tocmai de aceea, portocaliii au renunţat ieri la votarea electronică şi au revenit la metoda clasică, prin ridicarea braţului. Astfel, s-a putut probabil evita situaţia în care anumiţi membri ai partidului Ucraina Noastră - nu privesc cu ochi buni împăcarea dintre cele două partide de dreapta - să voteze împotriva Iuliei Timoşenko.

Partidele de stânga s-au arătat deranjate de faptul că Timoşenko nu a prezentat parlamentului agenda guvernării şi nici măcar politicienii ce vor ocupa ministerele. Raisa Bogatiriova, unul dintre liderii Partidului Regiunilor condus de fostul premier Victor Ianukovici, a anunţat, înainte de votul din parlament, că doreşte să vadă agenda forţelor coaliţiei.

"Dacă nu vor face acest lucru şi nu vor răspunde la întrebările noastre, vom bloca tribuna parlamentului", ameninţa aceasta ieri-dimineaţă. Ianukovici în schimb a cerut formarea unei "largi coaliţii" naţionale, alcătuită din aliaţi ai preşedintelui, pe motiv că "partidele portocalii nu reprezintă Ucraina".
Dacă propunerea preşedintelui a căzut şi ieri, Ucraina ar putea intra într-o nouă criză politică, situaţie caracteristică de altfel acestei ţări în ultimii trei ani.

Iuşcenko-Timoşenko, un tandem conjunctural

Iulia Timoşenko a fost principala figură a revoluţiei portocalii din iarna anului 2004, ce a reuşit să învingă forţele de stânga proruse, conduse pe atunci de fostul preşedinte Leonid Kucima şi de către candidatul la preşedinţie Victor Ianukovici.

La începutul anului 2005, odată cu oficializarea câştigării de către Victor Iuşcenko a alegerilor prezidenţiale, Iulia Timoşenko a devenit noul premier al Ucrainei. Mariajul politic dintre cei doi nu a durat însă decât până în septembrie, când Iuşcenko a înlăturat-o din funţie pe "blonda de la Kiev".

Timp de peste un an, cele două forţe au devenit duşmani politici, ceea ce a făcut posibilă impunerea de către forţele de stânga a lui Victor Ianukovici în funcţia de premier. Reconcilierea dintre Iuşcenko şi Timoşenko a survenit în această toamnă, când preşedintele a recunoscut că divergenţele au fost cauzate de "orgolii prosteşti", şi nu de viziuni diferite în ceea ce priveşte probleme economice sau politice.

Cu toate că, la nivel declarativ, cele două partide sunt aliate, în rândurile Ucraina Noastră există numeroşi membri importanţi care nu privesc cu ochi buni revenirea în funcţia de prim-ministru a Iuliei Timoşenko, supranumită, printre altele, şi "prinţesa gazului", pentru contractele economice dubioase pe care le-a semnat cu Gazprom. Timoşenko este unul dintre cei mai bogaţi oameni din Ucraina, principalul domeniu de activitate fiind afacerile cu hidrocarburi.

Bradul de Crăciun, motiv de conflict politic la Chişinău

Dorinţa autorităţilor comuniste de la Chişinău de a promova moldovenismul românofob a lovit, mai nou, şi în sărbătorile locuitorilor de peste Prut. Peste 100 de persoane au organizat, ieri, o acţiune de protest în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, cerându-le autorităţilor să readucă la locul iniţial bradul de Crăciun, care fusese mutat, pe furiş, în spatele Arcului de Triumf.

Disputa s-a declanşat după ce bradul instalat duminică de Primăria de la Chişinău în Piaţa Marii Adunări Naţionale, din faţa guvernului, a fost mutat peste noapte de persoane necunoscute într-un parc. Mai mult, încercarea primarului liberal Dorin Chirtoacă de a-l muta, luni, înapoi a fost împiedicată de poliţie.

De la proclamarea independenţei, în 1991, până în prezent, bradul de Crăciun era instalat de Primăria capitalei în centrul Chişinăului înainte de 25 decembrie şi rămânea acolo până după 14 ianuarie, pentru a-i împăca şi pe cei care serbează sărbătorile de iarnă pe stil nou, şi pe cei care le ţin pe stil vechi.

Anul acesta autorităţile centrale au decis însă ca bradul din Piaţa Marii Adunări Naţionale să fie inaugurat oficial la 30 decembrie, iar Municipalitatea a interpretat această decizie ca pe o dovadă că autorităţile centrale - în plin conflict între Biserica Ortodoxă Rusă şi Biserica Ortodoxă Română - nu vor să sărbătorească Crăciunul pe stil nou.

Voronin a luat-o razna

Săptămâna trecută, guvernul de la Chişinău a decis ca angajaţii din sectorul bugetar să aibă zile libere din 31 decembrie până la 9 ianuarie. În schimb, zilele de 25 şi 26 decembrie sunt lucrătoare. Presa de la Chişinău apreciază că scopul acestei decizii este unul strict politic.

"Dorinţa guvernanţilor este de a-i forţa pe toţi locuitorii Republicii Moldova, indiferent de convingeri şi confesiune, să sărbătorească Crăciunul pe stil vechi, la 7 ianuarie, ca ruşii pravoslavnici'', menţionează publicaţia "Timpul". În acelaşi timp, "Jurnal de Chişinău" se întreabă: "Pe când va trece Voronin la ora proprie moldovenească?'', după invenţia omologului său venezuelean care a mutat acele ceasornicelor cu 30 minute în urmă.

Autorităţile au lăsat primăria fără căldură

Conflictul dintre Primăria Municipiului Chişinău, condusă de liberalul Dorin Chirtoacă, şi autorităţile comuniste centrale are consecinţe grave pentru locuitorii capitalei Republicii Moldova în plină iarnă. Întreprinderea de stat furnizoare de căldură şi apă caldă Termocom a sistat livrarea apei calde către toţi consumatorii şi intenţionează să reducă şi temperatura agentului termic în calorifere.

De asemenea, începând de ieri au fost deconectate de la sistemul de încălzire toate instituţiile finanţate din bugetul municipal, cu excepţia grădiniţelor, şcolilor şi spitalelor. Fără căldură vor rămâne şi blocurile de locuit cu datorii mari.

Fără încălzire a rămas marţi şi sediul Primăriei Chişinău. Administratorul Termocom, Dionisie Antocel, a declarat că întreprinderea recurge la aceste acţiuni pentru a economisi mijloace financiare şi pentru a menţine sistemul de alimentare cu căldură în stare funcţională. Preşedintele Consiliului municipal Chişinău, Mihai Ghimpu, consideră însă că acţiunile administraţiei Termocom constituie o încercare de a submina autorităţile municipale.