Lupta Germaniei cu speculatorii divizează Uniunea Europeană

Cancelarul german a aruncat în aer cooperarea europeană deoarece nu şi-a consultat partenerii din UE înainte de a anunţa interzicerea anumitor speculaţii financiare. Singurul aliat al Angelei Merkel este preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, care a evocat posibilitatea unor prevederi similare în alte state.

Miniştrii de Finanţe din Uniunea Europeană vor discuta astăzi despre coordonarea măsurilor anunţate de Germania pentru interzicerea temporară a practicilor speculative de tip „naked-short selling" (vânzare în lipsă a unor titluri), dar reuniunea se anunţă a fi una deosebit de tensionată. Europenii s-au înfuriat din cauza faptului că decizia Berlinului a fost făcută publică marţi seara, fără o consultare în prealabil, deşi miniştrii de Finanţe se reuniseră în aceeaşi zi la Bruxelles pentru a discuta despre criza Greciei şi a monedei unice. Nici măcar Banca Centrală Europeană nu a ştiut nimic, notează „Handelsblatt".

Impactul iniţiativei germane va fi întărit prin adoptarea unor prevederi similare în alte state europene, a declarat preşedintele CE, José Manuel Barroso. A fost însă cam singurul care a salutat anunţul Berlinului. Temperat ca de obicei, preşedintele UE, Herman Van Rompuy, a vorbit de importanţa „cooperării strânse în UE în privinţa tuturor chestiunilor cu impact major asupra pieţei" şi a sugerat că este nevoie de o îmbunătăţire a comunicării. „Decizia Germaniei m-a surprins deoarece nu a existat nicio discuţie anterioară", a spus şi preşedintele Eurogrup, Jean-Claude Juncker.

Săgeţi de la Paris

Tonul nemulţumirilor a fost dat de Franţa. Dacă Michel Barnier, comisarul european pentru Piaţă Internă şi Servicii, i-a bătut doar uşor obrazul cancelarului german, amintind de coordonarea la nivelul Uniunii, Christine Lagarde, ministrul francez al Economiei, a tunat şi a fulgerat.

„Nu cred că euro este în pericol. Euro este o monedă solidă şi demnă de încredere", a declarat Lagarde pentru RTL, în replică la avertismentul lui Merkel cu privire la impasul monedei unice. Ea a mai spus că Franţa - alături de Suedia şi Olanda - nu va lua o decizie similară, întrucât măsura de a interzice investitorilor să vândă titluri înainte de a le fi împrumutat ar putea reduce lichidităţile, în special în ţările vulnerabile ale zonei euro. Ideea e susţinută şi de şeful Bursei Germane, elveţianul Reto Francioni, care avertizează că o criză a lichidităţilor este „contrariul a ceea ce avem nevoie" în actuala situaţie.

De altfel, metoda „naked-short selling", care s-a aflat la originea prăbuşirii băncilor Bear Stearns şi Lehman Brothers, în 2008, este deja interzisă în SUA şi în alte ţări (inclusiv în Franţa) dar în cazul acţiunilor, nu a datoriilor guvernamentale.

Divergenţe politice

Anunţul neaşteptat al Berlinului a alimentat o dată în plus incertitudinile şi lipsa de comunicare ce au afectat regiunea de la declanşarea crizei datoriilor în Grecia. Divergenţele privind soluţiile de temperare a instabilităţii pieţei financiare şi reformarea reglementărilor de supraveghere a sectorului financiar vor fi proiectate la nivel politic.

O serie de analişti apreciază că gestul cancelarului are motivaţii politice strict interne, şi anume un vot favorabil astăzi, când Bundestagul dezbate pachetul de 750 miliarde de euro destinat stabilizării zonei euro. Chiar dacă pachetul va fi votat de Camera Inferioară, „atacurile speculative nu se vor opri decât în momentul în care investitorii se vor convinge că zona euro este robustă şi disciplinată", apreciază „The Daily Telegraph", care notează că UE nu mai are nevoie de duşmani cu un prieten ca Germania. Or, zona euro se va stabiliza atunci când state precum Grecia vor putea să stea din nou pe propriile picioare.

Insolvabilii îşi iau adio de la FMI

Spre deosebire de europeni, care au reacţionat târziu, Statele Unite au luat măsuri din timp şi acum au decis să se protejeze. Luni, Senatul american a adoptat un proiect prin care Washingtonul se opune acordării de asistenţă FMI ţărilor care nu prezintă garanţii că pot returna împrumutul.

Decizia Senatului reprezintă un semnal de alarmă pentru europeni, care ceruseră FMI 250 miliarde de dolari în cadrul pachetului menit să împiedice propagarea crizei elene către alte ţări din zona euro. Până acum, SUA, în calitate de cel mai mare contributor, nu şi-a folosit dreptul de veto asupra deciziilor Fondului. Cât despre ruşi, ei ar dori ca banii daţi pentru suplimentarea resurselor FMI (circa 8 miliarde de euro) să ajungă la prietenii ucraineni.

Reuniune de taină

Peste 100 de bancheri şi gestionari de fonduri speculative („hedge funds"), inclusiv din Elveţia, s-au întâlnit zilele acestea, la Londra, pentru a pune la cale un plan de bătaie împotriva ultimelor decizii luate de liderii europeni. „Este o mare bătălie, pe care trebuie să o câştigăm", a spus unul dintre participanţii obişnuiţi până acum să nu aibă prea multe reglementări.

Ieşirea din euro, costisitoare

Chiar dacă există motive reale pentru ca o ţară să părăsească zona euro, costurile sunt prea ridicate, potrivit unei analize Stratfor. Iar o restrângere a zonei euro ar creşte şi mai mult influenţa Germaniei, lucru greu de acceptat de către celelalte membre.

Reglementări unilaterale cu „mână de fier"

Bursele europene s-au clătinat, la jumătatea acestei săptămâni, sub impactul unei lovituri surprinzătoare primite din partea germanilor.

Fără să se consulte cu partenerii din zona euro, Germania a pus punct, cel puţin până la 31 martie 2011, operaţiunilor numite "naked short selling" (vânzări în lipsă, care permit investitorilor să vândă titluri înainte de a le fi împrumutat) pe titlurile băncilor germane, precum şi speculaţiilor cu bonduri emise de guvernele europene prin intermediul CDS-urilor (asigurări împotriva intrării în incapacitate de plată). Motivul? Limitarea mişcărilor fondurilor de "hedging" (cu capital speculativ), care pun în pericol sănătatea pieţelor financiare. Este vorba de fonduri de tipul celor care, prin operaţiuni naked short selling, au contribuit, în 2008, la prăbuşirea băncii Lehman Brothers.

Efecte adverse

Totuşi, decizia Germaniei nu era necesară în momentul de faţă, mai ales că nu vine după o perioadă de vânzări agresive. „Decizia are exact efectul opus celui estimat de organismul de reglementare a activităţilor bursiere din Germania, indicând că autorităţile par a se panica în faţa speculatorilor", consideră Mihai Nichişoiu, analist pieţe internaţionale în cadrul Tradeville.

Este doar o decizie unilaterală dintr-un şir mai lung: primele încercări de soluţionare a crizei europene s-au referit exclusiv la Grecia; Atena a luat o măsură similară celei anunţate de Germania, fără să se coordoneze cu alte state UE; Banca Centrală Europeană a suspendat limita de rating privind colateralul emis sau garantat de guvernul elen acceptat la operaţiunile de finanţare ale băncii centrale, ignorând tensiunile existente şi pe alte pieţe europene ale bondurilor guvernamentale.

Nici fondurile cu capital privat din Europa nu aşteaptă vremuri mai bune. Germania susţine şi directiva UE potrivit căreia managerii fondurilor de private-equity din UE trebuie autorizaţi de o instituţie de supraveghere din ţara în care sunt înfiinţaţi pentru a atrage investitori din spaţiul UE. Directivei, care ar intra în vigoare în 2012, i se opune cu fermitate Marea Britanie, care concentrează aproximativ un sfert din companiile europene de private-equity.