Libia şi-a ascuns stocurile de uraniu

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Deşi a promis că va renunţa la programul nuclear, Libia deţine încă un stoc important de uraniu într-o bază militară. Dezvăluirea reprezintă o lovitură pentru preşedintele francez

Deşi a promis că va renunţa la programul nuclear, Libia deţine încă un stoc important de uraniu într-o bază militară. Dezvăluirea reprezintă o lovitură pentru preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care a făcut demersuri pentru eliberarea infirmierelor bulgare şi s-a arătat dispus să strângă relaţiile cu regimul lui Mouammar Gaddafi.

Libia încearcă să câştige timp înainte de a-şi îndeplini angajamentul luat în 2003 de a renunţa la rezervele sale de uraniu, evaluate la aproape 300 milioane de euro, a dezvăluit, ieri, cotidianul britanic "The Daily Telegraph".

Mai mult, experţi în domeniul nuclear afirmă că autorităţile de la Tripoli au depozitat stocul de uraniu la o bază militară din oraşul Sabha, aflată în deşert. Un raport din 2004 al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) menţiona că această bază, construită parţial în subteran, a avut legătură cu programul atomic al Libiei şi a fost folosită drept centru de cercetare pentru armament chimic. În decembrie 2003, Libia a acceptat să renunţe la programele sale de arme de distrugere în masă şi să coopereze cu AIEA, în schimbul ridicării sancţiunilor impuse de comunitatea internaţională.

La sfârşitul lunii iulie, a doua zi după eliberarea celor şase infirmiere bulgare, preşedintele francez Nicolas Sarkozy a semnat un acord de cooperare în domeniul nuclear civil cu liderul libian Mouammar Gaddafi. Cotidianul "Le Parisien" scria, ieri, că Libia ar viza mai mult decât un simplu reactor, fiind interesată de EPR, care reprezintă a treia generaţie de tehnologie nucleară.

Areva, gigantul francez nuclear, a fost brusc solicitat la sfârşitul lunii iunie pentru a prezenta gama produselor sale libienilor, precizează "Le Parisien", pentru care cronologia faptelor legate de eliberarea celor şase infirmiere este "tulburătoare". O centrală EPR ar reprezenta un cost total de aproximativ trei miliarde de euro. Până în prezent, numai Finlanda, China şi Franţa au semnat contracte cu Areva.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite