Letonia: război între preşedinte şi Parlament

Preşedintele Valdis Zatlers cere dizolvarea Parlamentului, pe care-l acuză că serveşte interesele oligarhilor. Gestul preşedintelui creează tulburări politice într-o ţară afectată grav de recesiune, care tocmai a primit un ajutor de 171 milioane de dolari de la FMI.

Preşedintele Valdis Zatlers a anunţat sâmbătă seara, la televiziunea publică letonă, că solicită un referendum pentru dizolvarea Parlamentului (Seim), ales în octombrie 2010. Motivul deciziei este un vot de săptămâna trecută al deputaţilor, prin care aceştia au blocat cererea de ridicare a imunităţii unui parlamentar din opoziţie, cu reputaţie controversată, Ainars Slesers, pentru ca locuinţa acestuia să poată fi percheziţionată. „Acest vot e, din nefericire, ca o alarmă care avertizează în privinţa unui conflict grav dintre puterea legislativă şi sistemul judiciar", a spus Zatlers. Potrivit Constituţiei, referendumul se va desfăşura în următoarele luni şi, în cazul pierderiivotului, preşedintele va trebui să demisioneze.

Mandatul de patru ani al preşedintelui Zatlers se încheie la 7 iulie. Partidul majoritar din coaliţia guvernamentală de centru-dreapta l-a desemnat oficial, la 19 mai, să candideze pentru un al doilea mandat. Preşedintele leton e ales de Parlament, iar scrutinul va avea loc joi.

„Minciună şi impunitate"

Preşedintele Zatlers spune că e conştient de  faptul că gestul său i-ar putea scădea şansele de a fi reales, dar că se simte obligat să oprească „practicile corupte ale politicienilor". „E o decizie dificilă pentru mine personal. Înţeleg clar consecinţele şi care sunt şansele mele de a fi reales. Răsare sentimentul că Parlamentul nou-ales se simte confortabil într-o atmosferă de minciună şi impunitate", a spus el. „Vreau să dau speranţa schimbării lucrurilor. Trebuie să punem punct comportamentelor contra poporului şi contra ţării", a adăugat el. Pe 20 mai, Agenţia Anticorupţie a Letoniei a deschis o anchetă împotriva mai multor oficiali, iar săptămâna trecută a efectuat percheziţii la mai multe companii şi birouri, înainte de a cere ridicarea imunităţii lui Slesers.

„Probele aflate în posesia noastră ne fac să credem că oficiali publici şi oficiali care deţin poziţii de răspundere s-ar putea să fi participat la conducerea unor afaceri şi au primit dividende de pe urma unor acţiuni deţinute în secret la diferite companii", se arată într-un comunicat publicat pe website-ul agenţiei. Sunt investigate şi cazuri de luare şi dare de mită, potrivit aceluiaşi comunicat.

„Un semnal important"

„Sentimentul este că oamenii vor vota «da» la referendum, adică în favoarea preşedintelui, dar asta nu înseamnă că se va produce vreo schimbare majoră", a explicat, pentru „Adevărul", Inese Karklina, şeful departamentului de ştiri al televiziunii letone LNT. „Oamenii sunt calmi, ştiu că vor exista aceleaşi partide şi dacă vor fi convocate alegeri anticipate. Iar preşedintele nu avea certitudinea că va avea acordul Parlamentului pentru încă un mandat de patru ani, deci s-ar putea să fie şi un calcul politic. Pe de altă parte, a mai avut odată ocazia să facă asta, acum doi ani, când au existat proteste, şi nu a făcut nimic atunci. Pentru noi, pentru letoni, gestul preşedintelui nu e neaşteptat, dar e totuşi un semnal important. Şi nu cred că pune în pericol nici derularea împrumutului de la FMI", a mai spus ea.

Loviţi de recesiune

Joi, FMI a autorizat un împrumut de 171 milioane de dolari pentru Letonia. Potrivit website-ului FMI, împrumutul a fost aprobat datorită „unor acţiuni politice puternice care au ajutat la refacerea încrederii, au contribuit la revenirea economică şi au făcut posibil un progres semnificativ către ţinta Letoniei de a adopta moneda euro". Purtătoarea de cuvânt a FMI, Simonetta Nardin, a declarat pentru CNN că organizaţia nu are nimic de comentat - nici despre situaţia politică din Letonia şi nici despre cum ar putea afecta relaţia cu Fondul.

Tot joi, Banca Mondială a aprobat un împrumut de 143 de milioane de dolari, pe zece ani pentru protecţia „grupurilor vulnerabile în timpul crizei economice pentru a atenua costurile sociale ale consolidării fiscale şi pentru a asigura reformele structurale", potrivit website-ului organizaţiei. „Letonia a fost poate ţara cea mai lovită de criza economică globală, deoarece aceasta a venit în acelaşi timp cu o criză economică în Letonia însăşi", declara luna trecută preşedintele Zatlers, într-un discurs la Institutul European, o organizaţie dedicată stimulării relaţiilor dintre Europa şi SUA. El susţine că, după măsurile luate, ce includ scăderea cheltuielilor guvernamentale, Letonia e pe drumul cel bun. Preşedintele spune că exporturile au crescut, atingând nivelul dinaintea crizei şi anticipează că deficitul guvernamental va scădea anul viitor la 3% din PIB.

"Sentimentul este că oamenii vor vota «da» la referendum, adică în favoarea preşedintelui, dar asta nu înseamnă că se va produce vreo schimbare majoră."
Inese Karklina
şefa Departamentului de ştiri al televiziunii letone LNTR

Umor de criză

„Noi, cetăţenii Letoniei, am dori să cerem Suediei să ocupe Letonia. Vrem să devenim cetăţeni suedezi şi promitem să respectăm legile suedeze", se arată într-o petiţie online semnată, în decembrie, de 10.000 de letoni. Autorul, Roberts Safonovs, a prezentat petiţia Ambasadei Sue­diei. „Au spus că armata suedeză e prea mică pentru a duce la capăt ocupaţia", a afirmat el.

Oligarhul din centrul scandalului

Ainars Slesers, fost ministru al Transporturilor   Foto: AFP

Politicianul din opoziţie a cărui imunitate parlamentară a fost supusă la vot este Ainars Slesers, fost ministru al Transporturilor, cunoscut drept unul dintre cei trei oligarhi ai Letoniei. El se află în centrul uneia dintre cele mai mari investigaţii din istoria Agenţiei letone Anticorupţie, fiind acuzat că ar fi influenţat procesul de decizie în mai multe companii şi că ar fi deţinut acţiuni secrete la altele. „Ceea ce pot să spun fără echivoc e că faptele menţionate nu corespund adevărului. Nu sunt proprietar la niciuna dintre companiile menţionate", a comentat Slesers, joi, într-o declaraţie televizată.

Ascultări telefonice

La începutul lunii mai, Slesers a fost sursa unui alt scandal. El a declarat că are informaţii că serviciile de securitate letone au ascultat două apartamente de la Hotelul Radisson Blu Ridzene din Riga, unde au stat numeroşi oficiali străini de rang înalt. Procurorii au deschis o anchetă, iar preşedintele Valdis Zatlers, care s-a întâlnit atunci cu Slesers pentru a discuta acuzaţiile, a promis că va cere procurorului-general să monitorizeze personal ancheta.

Slesers, preşedintele partidului de centru-dreapta LPP/LC, a acuzat Biroul Constituţional de Protecţie (BCP), care derulează ascultări ale telefoanelor în Letonia, şi Agenţia Anticorupţie. „Suntem într-o situaţie în care nu politicienii conduc statul, ci Serviciile de Securitate", a spus el. Reprezentanţii Hotelului Radisson au spus că nu au cunoştinţă de niciun fel de ascultări şi că vor lansa propria investigaţie.

Cumpărare de voturi

Letonia a cunoscut un şir de scandaluri privind ascultările telefonice în ultimii ani, ce au implicat politicieni, judecători şi jurnalişti, iar multe dintre transcrieri au ajuns în mass-media. Telefonul lui Slesers a fost şi el ascultat, iar una dintre conversaţii ar fi con­stituit o dovadă că a fost implicat într-un scandal privind cumpărarea de voturi, în  2006. Acest lucru l-a obligat pe Slesers să demisioneze din postul de ministru.