Legislativele din Grecia vor produce un seism politic

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Criza economică va schimba radical peisajul politic din Grecia, va distruge sistemul bipartit şi va face loc în Parlament extremiştilor.

Grecii sunt chemaţi la urne duminică pentru a-şi alege deputaţii, pe fondul unei regrupări politice istorice, sub ameninţarea ieşirii din zona euro.  „E vorba despre alegerile cu cel mai necunoscut rezultat din ultimii cinci ani", apreciază analistul politic Georges Sefertzis. „Vom vedea o noapte lungă a alegerilor şi nu sunt deloc sigur cine va câştiga", adaugă el.

Pentru majoritatea grecilor, care trăiesc de cinci luni sub guvernul de coaliţie format de socialişti şi conservatori, condus de Lucas Papademos, un fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene, miza principală a scrutinului vizează validarea sau nu a unui acord între coaliţia Pasok-Noua Democraţie, aflată la putere, şi creditorii externi (Uniunea Europeană  şi Fondul Monetar Internaţional). „Este vorba despre acceptarea sau nu a unei cure dure de austeritate în schimbul susţinerii lor financiare, destinată evitării unui faliment al ţării", rezumă politologul şi sociologul Ilias Nikolakopoulos.

Pilonii politici se prăbuşesc

Institutele de sondare a opiniei publice prevăd o prăbuşire a celor două partide principale, care au condus Grecia alternativ, după revenirea la democraţie în 1974. Ele sunt acuzate că au acceptat fără să opună rezistenţă măsuri de austeritate şi sunt considerate responsabile de proasta gestionare a ţării şi de corupţia generată de clientelismul lor.

În total, 32 de partide se află în cursă, dintre care aproximativ zece au şanse să intre în Parlament, în loc de cinci câte sunt în prezent, potrivit sondajelor. Noua Democraţie, deşi cea mai bine cotată, e lipsită de orice şansă de a obţine o majoritate suficientă pentru a guverna singură, oprindu-se la 25%, în pofida menţinerii pe primul loc.

Ultimele sondaje arată că Pasok şi Noua Democraţie vor acumula împreună între 33,6% şi 44%. Cu o săptămână înainte de scrutin, dinamica din campanie favorizează, potrivit analiştilor, formaţiunea Syriza (stânga radicală), creditată cu până la 13% din voturi, faţă de 4,6 % în 2009, şi partidul neonazist Chryssi Avghi (Zori de Aur). Aceasta ar putea câştiga de pe urma furiei electoratului pentru a intra în Parlament, crescând de la mai puţin de 1% la peste 5%, ceea ce i-ar putea asigura până la 15 deputaţi.



Partidele de stânga care se opun ajutoarelor internaţionale par în măsură să cumuleze între 21,2 şi 33,5%. Această coaliţie e compusă din KKE, unul dintre ultimele partide comuniste staliniste din Europa, Stânga Democratică şi Coaliţia de Stânga, condusă de Alexis Tsipras (38 de ani). „Este o pseudodilemă, un mit fabricat, că viitorul nostru în euro e în pericol.

image

Este un şantaj al partidelor care susţin ajutoarele internaţionale, un instrument pentru a presa oamenii să accepte măsuri care aduc sărăcia", a declarat el pentru Reuters. „Dacă o ţară ar părăsi euro sub presiunea pieţelor, atunci pieţele ar căuta alta pentru a specula. Costul pentru zona euro, pentru Germania, ar fi uriaş", a spus el.

Dreapta naţionalistă, exceptând Noua Democraţie, ar putea obţine până la 15%, faţă de 5,6% în 2009, când nu era reprezentată decât de Laos (extrema-dreaptă), un partid naţionalist care susţine că imigranţii trebuie trimişi pe insulele greceşti nelocuite, iar apoi deportaţi.  Aceasta a fost între timp consolidată de Chryssi Avghi şi de un partid populist-naţionalist „Grecii independenţi", fondat pe 24 februarie de un transfug de la ND, Panos Kammenos, şi cotat în sondaje cu 10%. 

Criza favorizează extremismul

Extremiştii de dreapta au câştigat adepţi exploatând un sentiment antiimigraţie într-o Grecie în care şomajul a atins 21,8%, iar PIB-ul s-a prăbuşit cu 15% în patru ani. În opinia lui Christophe Vernardakis, un analist din cadrul Institutului VPRC, posibila intrare a Chryssi Avhi (Zori de Aur), o grupare xenofobă şi violentă, în Parlamentul grec „riscă să fie o mare surpriză a scrutinului".

„Există oameni foarte îngrijoraţi, în acest moment", faţă de posibilitatea formării unui guvern după alegeri, notează politologul Ilias Nikolakopoulos. El spune că „vechile" partide (Pasok şi Noua Democraţie) îşi irosesc vremea aruncându-şi invective, în cadrul unei campanii după vechiul model, ca şi cum ar reuni 80% din voturi. De asemenea, încă nu s-a ajuns la niciun acord în vederea organizării unei dezbateri televizate între cei doi lideri Antonis Samaras (Noua Democraţie) şi Evanghelos Venizelos (Pasok).

„Indiferent ce se întâmplă în Europa, unde dezbaterea se orientează spre o eventuală schimbare de politică economică, un lucru e sigur: ţine de noi, grecii, să ne scoatem ţara din criză şi să reintegrăm societatea în rândul ţărilor nondependente", scrie „Kathimerini".

Testul austerităţii

Tot duminică, francezii îşi votează preşedintele şi au loc alegeri municipale în Italia. Aceste scrutine vor testa aprobarea sau rezistenţa faţă de asanarea bugetară şi austeritatea impuse de cuplul Merkel-Sarkozy, potrivit unor analişti.

Grecia, fără turişti germani

Turiştii germani din Grecia devin, treptat, o specie pe cale de dispariţie. Speriaţi de sentimentele antigermane (arderea steagurilor germane, efigia cu cancelarul Merkel îmbrăcată în nazist), de imaginile date de televiziuni de la protestele violente şi de grevele fără sfârşit, nemţii nu mai sunt tentaţi să ajungă pe „pământul zeilor". Numărul lor a scăzut cu 30%  anul acesta, relatează Reuters, în ciuda campaniilor marilor agenţii de turism germane.

Împuţinarea turiştilor germani e mai vizibilă ca oriunde în Corint, un oraş cu parfum antic, la 80 de km de Atena. E cu atât mai dureros cu cât turismul reprezintă 15% din PIB-ul ţării, iar nemţii erau cei mai numeroşi turişti (15%). Absenţa lor cauzează probleme mari, mai scrie Reuters. Localnicii insistă că nu au nimic cu germanii, ci doar cu guvernul lor, dar se pare că nu conving.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite