Legea presei: Ungaria nu cedează în faţa UE

Budapesta a primit un termen-limită de la comisarul european pentru probleme de media, Neelie Kroes: două săptămâni pentru a corecta legea, în punctele unde încalcă normele UE. În timp ce Ungaria e ameninţată şi de Consiliul Europei cu o monitorizare, premierul Orban susţine că legea e menită să combată antisemitismul.

Consiliul Europei urma ieri să ia o decizie cu privire la eventuala monitorizare a Ungariei, determinată în primul rând de legea presei care, potrivit europenilor, nu este compatibilă cu normele Consiliului. La Budapesta, la ora actuală se desfăşoară un alt scandal politic legat de acest subiect.

Premierul Viktor Orban a repetat cu nenumărate prilejuri că legea este conformă cu cerinţele Uniunii Europene, dar dacă totuşi există observaţii pertinente, ea va fi schimbată. Săptămâna trecută, Neelie Kroes,  comisarul european însărcinat cu probleme de media, a trimis o scrisoare guvernului ungar care conţinea observaţiile ei legate de această lege.

Textul nu a fost dat publicităţii, dar purtători de cuvânt ai guvernului şi alţi oameni politici din Fidesz au declarat că observaţiile se referă  în exclusivitate la aspecte tehnice şi nu le acoperă cele legate de libertatea de exprimare.

Chiar Zoltan Kovacs, secretarul în probleme de comunicaţii al guvernului, a declarat agenţiei MTI că "scrisoarea conţine mai degrabă probleme de natură tehnică şi nu legate de libertatea cuvântului sau libertatea presei".

Legea, Incompatibilă cu normele UE

Se pare însă că lucrurile nu au stat aşa. Reprezentanţi ai opoziţiei care, între timp, au ajuns în posesia textului scrisorii, au criticat dur ascunderea adevărului. Atât fostul comisar european al Ungariei, socialistul Laszlo Kovacs, cât şi liderul LMP, Adam Schiffer, au subliniat că scrisoarea pune sub semnul întrebării compatibilitatea legii cu cerinţele UE.

"Comisia are îndoieli serioase cu privire la compatibilitatea legislaţiei ungare cu legile Uniunii... Dată fiind urgenţa cazului, guvernul ungar este chemat ca, în decurs de două săptămâni, să ofere soluţii pentru a risipi aceste îndoieli", se arată în textul scrisorii.

Dacă aceste cerinţe nu vor fi îndeplinite, Comisia ar putea iniţia acţiuni legale împotriva Budapestei, avertizează Neelie Kroes. Există trei aspecte luate în considerare de Comisie şi anume obligaţia de a publica un număr de articole echilibrate, respectiv ştiri negative şi pozitive în mod egal, ceea ce încalcă libertatea de expresie cuprinsă în Carta UE privind drepturile fundamentale.

O problemă este şi impunerea de sancţiuni sau cererea de modificare a conţinutului unor articole publicate în media din ţările membre, ceea ce, potrivit legislaţiei UE se poate face numai în cazul unor materiale ce incită la ură sau dacă nu se respectă protecţia minorilor şi, în al treilea rând, obligaţia de înregistrare a conţinutului media, inclusiv a celor publicate pe internet, chiar şi a blogurilor,"o restrângere disproporţionată a libertăţii de a oferi servicii", ceea ce încalcă de asemenea libertatea de expresie şi dreptul la informare liberă, se menţionează în scrisoare.

Legea ar viza combaterea rasismului

Invitat la Bruxelles de Congresul Evreiesc European să marcheze Ziua Internaţională a Holocaustului (26 ianuarie), premierul Viktor Orban a declarat că noua lege media a fost introdusă pentru a combate antisemitismul şi rasismul, ce ar creşte odată cu ascensiunea extremei drepte din Ungaria. Orban a reacţionat în acest fel la observaţiile preşedintelui Congresului European Evreiesc care a atras atenţia asupra creşterii influenţei acestor forţe pe scena politică din Ungaria.

"Nu există niciun paragraf în legea noastră care să nu poată fi regăsit în legile adoptate în alte state europene."
Viktor Orban
premierul Ungariei