Lagarde câştigă pas cu pas lupta pentru şefia FMI

După ce a fost în Brazilia, Christine Lagarde se duce în India şi China pentru a le asculta doleanţele asupra reformării FMI şi a obţine astfel şi sprijinul emergentelor. Ministrul francez al Economiei ar putea avea probleme: pe numele său a fost deschisă recent o anchetă pentru abuz de putere.

Christine Lagarde, ministrul francez al Economiei, are un program foarte încărcat până la 10 iunie, când se închid listele cu candidaturi pentru funcţia de director general al FMI, post vacant după scandalul sexual în care este implicat Dominique Strauss-Kahn. În prezent, Lagarde mai are doar doi rivali declaraţi: mexicanul Agustin Carstens, directorul Băncii Centrale, şi kazakul Grigory Marchenko, preşedintele Băncii Naţionale.

Candidata Uniunii Europene pare a fi principala favorită, în condiţiile în care europenii deţin circa 35% din voturi. Statele Unite, cu 17% din voturi, nu şi-au declarat sprijinul pentru niciun candidat, dar au lăsat să se înţeleagă că vor fi de partea celui care atrage de partea sa mai multe ţări emergente. În plus, săptămâna trecută, secretarul american de stat, Hillary Clinton, a spus, la Paris, că SUA „salută femeile foarte bine pregătite şi cu experienţă pentru a conduce organizaţii importante precum FMI". Săptămâna viitoare, Lagarde se va afla în India şi în China, unde se va întâlni cu omologii săi „pentru a asculta ce au de spus aceste ţări emergente referitor la FMI şi să ţină cont de recomandările lor în programul său", a anunţat biroul de presă, citat de „Le Figaro".

Emergentele,fără candidat unic

Vizitat recent de cancelarul Angela Merkel, premierul indian, Manmohan Singh, a precizat evaziv că trebuie să câştige „cel mai bun candidat". China nu a comentat oficial niciuna dintre cele trei candidaturi. Dar  François Baroin, purtătorul de cuvânt al guvernului francez, a declarat că Beijingul ar fi „favorabil" unei candidaturi a lui Lagarde.

Christine Lagarde şi-a început campania în statele emergente în Brazilia, una dintre ţările nemulţumite de faptul că Europa ţine cu dinţii de acest post. Ministrul brazilian de Finanţe, Guido Mantega, a anunţat că Brazilia pledează pentru un rol mai important al emergentelor în FMI şi în guvernanţa mondială. Şi el a evitat să se pronunţe pentru un candidat, ţara sa urmând să-l susţină pe cel care va fi cel mai mult de acord cu punctele sale de vedere. Cele mai mari ţări emergente - BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud) - au eşuat în încercarea de a ajunge la un acord privind un candidat comun.

Scheletele din dulap

După cazul Dominique Strauss-Kahn, Franţa riscă să trimită la FMI un nou candidat cu probleme. Omul de afaceri Jean-Marie Kuhn a cerut anchetarea lui Christine Lagarde, susţinând că aceasta a abuzat de poziţia ei şi a permis  băncii de stat Caisse des Depots să cumpere un pachet de 25% din GRTgaz - o filială a GDF Suez, la începutul acestui an. Kuhn i-a cerut procurorului Jean-Louis Nadal să cerceteze rolul pe care l-a avut Lagarde în tranzacţia dintre GDF Suez şi Caisse des Depots.

Omul de afaceri susţine că au fost folosiţi bani publici pentru o investiţie care nu era strategică pentru bancă şi nici nu servea interesului public. Apropiaţii ministrului au calificat acuzaţiile drept „fanteziste". Procurorul Nadal este cel care conduce ancheta deschisă recent împotriva ministrului Economiei pentru abuz de putere. Investigaţia vizează decizia lui Lagarde de a recurge la un tribunal de arbitraj, în loc să se adreseze justiţiei tradiţionale, pentru a pune capăt unui litigiu între omul de afaceri Bernard Tapie şi fosta bancă publică Credit Lyonnais privind vânzarea grupului Adidas, în 1993-1994. În 2008, Tribunalul de arbitraj a decis că Tapie trebuie să primească 285 de milioane de euro drept despăgubiri, decizie care a provocat discuţii aprinse pe scena politică franceză.

Jérôme Cahuzac, şeful Comisiei pentru Finanţe a Adunării Naţionale, a declarat pentru postul de radio Europe 1 că Franţa ar fi trebuit să fie mai precaută atunci când a înaintat candidatura unui politician cercetat de justiţie. El a precizat că Parisul ar fi trebuit să aştepte decizia Curţii de Justiţie privind acuzaţiile la adresa lui Lagarde. Decizia urmează însă să fie anunţată la 10 iunie, data-limită pentru depunerea candidaturilor la FMI.

Companiile petroliere, urecheate

Apreciată pentru rolul jucat în criza euro, Christine Lagarde este cunoscută pentru poziţiile sale ferme. Dacă va conduce FMI, ţările din OPEC ar trebui să fie atente la relaţia cu oficialul francez. Lagarde a cerut un raport privind politicile companiilor petroliere. Potrivit acestui raport, obţinut de cotidianul „Le Parisien", companiile nu au ajustat îndeajuns preţurile la pompă în corelaţie cu preţul ţiţeiului în scădere pe plan mondial în ultimul timp. Motiv pentru care Lagarde intenţionează să ceară noi reduceri la preţurile combustibililor.