LIVETEXT Alegeri decisive în Europa: Franţa, Grecia, Serbia

Secţiile de vot s-au deschis în Franţa, Grecia şi Serbia.Francezii vor decide dacă îi acordă actualului preşedinte un nou mandat, iar grecii îşi aleg parlamentul într-o perioadă crucială pentru relansarea economică a ţării.Cetăţenii sârbi sunt chemaţi la urne în cadrul alegerilor prezidenţiale, parlamentare, provinciale şi locale.

UPDATE 16.57 În Serbia, la ora locală 14.00 (15.00, ora României), prezența la urne era de 32,1%, cu 2,8% mai mare decât la legislativele din 2008, notează agenția Tanjug.

UPDATE 16.09 În Serbia, la ora locală 12.00 (ora 13.00, ora României), rata de participare la alegeri era de 22%, potrivit datelor furnizate de Comisia electorală centrală.

UPDATE 14.45 Prezenţa la urne la alegerile generale din Serbia era, la ora 10.00 (11.00, ora României), de aproape 11%, cu un procent mai mult decât la alegerile din 2008, anunţă Comisia electorală centrală (RIK), citată de site-ul postului B92.

UPDATE 14.09 Prima Doamnă a Franţei, Carla Bruni, uitase cartea de identitate în secţia de votare, imediat după ce votase împreună cu preşedintele-candidat Nicolas Sarkozy, la Paris, informează AFP.

Nicolas Sarkozy şi Carla Bruni au votat duminică la prânz, în liceul Jean de la Fontaine din Paris. Sarkozy, care candidează pentru un nou mandat, a fost întâmpinat de sute de simpatizanţi, iar după ieşirea din secţia de votare a acordat autografe.

La ieşire, Carla Sarkozy a fost nevoită să revină în secţia de votare pentru că uitase să ia cartea de identitate, după vot.

UPDATE 14.00 Candidatul socialist, Francois Hollande, a ieşt câştigător în Guadalupe şi Martinica. De altfel, Hollande a câştigat votul în majoritatea teritoriilor franceze de peste mări, potrivit cotidianului "24 de ore".
În Guadalupe, Hollande a câştigat 71,93% din voturi, iar Sarkozy numai 28,07%
Candidaul socialist a câştigat şi în Saint Pierre şi Miquelon (cu 65,31% contra 34,69%), în Martinica (cu 68,46% contra 31,54%) şi în Guyana (cu 62% contra 38%) . În schimb, Nicolas Sarkozy a obţinut 82,70% din sufragii în Saint Barthélémy, unde Hollande a câştigat numai 17,3%.

UPDATE 13.23 Prezenţa la urne în scrutinul din Franţa era, la prânz, de 30,66%, mai mare decât în primultur, când, la aceeaşi oră, prezenţa la urne era de 28,29 la sută, a anunţat Ministerul francez de Interne, citat de AFP.

UPDATE 13.05 În Grecia, liderul socialist elen Evangelos Venizelos a fost huiduit la secţia de votare din Salonic, unde venise să îşi exprime opţiunea în scrutinul legislativ. „Hoţilor, politicile voastre ne-au transformat în muncitori imigranţi în Germania", a strigat o persoană spre Venizelos. Aproximativ zece persoane l-au huiduit în timp ce intra în secţia de votare.

UPDATE 12.59 Preşedintele Nicolas Sarkozy şi soţia sa, Carla Bruni, au votat la Paris, în circumscripţia sa din al XVI-lea arondisment al capitalei franceze, la ora locală 11.50 (12.50 - ora României).

UPDATE 11.58 În Franța, politicienii încep să se prezinte la urne. Președintele MoDem, François Bayrou, care a anunțat zilele trecute că-l va vota pe François Hollande și nu pe Nicolas Sarkozy, așa cum era de așteptat, a votat în această dimineață. Bayrou (centru), care a obținut în primul tur 9,13% din sufragii, a anunțat că va face o declarație abia spre seară și că pe parcursul zilei nu va apărea la nicio emisiune televizată.

Și reprezentantul stângii radicale Jean-Luc Mélenchon și-a exprimat în această dimineață opțiunea de vot, la ora 10.00.

Candidatul socialist François Hollande a venit și el la urne, însoțit de partenera sa de viață, Valérie Trierweiler.

UPDATE 11.00 Ministrul britanic al Muncii, Iain Duncan Smith, a declarat că, în cazul în care Francois Hollande va câştiga alegerile din Franţa, imigranţii francezi vor sosi în număr mare în Marea Britanie, din cauza impozitelor mari promise de candidatul socialist. Hollande, favoritul cursei electorale, a promis să introducă un impozit pe venit de 75% pentru persoanele cu venituri mari.

Capitala britanică este adesea numită cel de-al şaselea mare oraş al Franţei, din cauza numărului mare de francezi care locuiesc aici, între care 70.000 cu drept de vot.
Agenţii imobiliari din Londra deja susţin că a crescut cererea de locuinţe din partea unor cetăţeni francezi, scrie presa britanică.

UPDATE 9.50 În Grecia, liderul conservator grec Antonis Samaras, care a fost marginalizat de tabăra sa în anii '90, aflat la conducerea unui partid umilit la ultimele alegeri legislative, este în prezent favoritul scrutinului, într-un peisaj de ruină economică şi politică.

Cu câteva zile înainte de a împlini 61 de ani, la 23 mai, el ar putea deveni noul lider politic al Greciei, dacă scrutinul confirmă primul loc deţinut în sondaje de formaţiunea sa, Noua Democraţie (ND).

Antonis Samaras ar putea rămâne însă pierde postul de premier în favoarea unei personalităţi mai consensuale, în funcţie de raportul de forţe cu socialiştii în cadrul unei probabile coaliţii.

De la începutul campaniei, liderul dreptei refuză însă să ia în considerare reconfirmarea Guvernului socialişti-conservatori, pe care este nevoit să-l susţină din noiembrie 2011.

UPDATE 9.47 Secţiile de votare s-au deschis, duminică dimineaţă, pentru turul doi al scrutinului prezidenţial din Franţa, informează AFP.

Cetăţenii francezi sunt chemaţi la urne pentru a alege între socialistul Francois Hollande şi preşedintele actual, Nicolas Sarkozy.

Conform sondajelor de opinie, Francois Hollande, care a câştigat turul întâi, este creditat cu 52 la sută, în timp ce Nicolas Sarkozy este cotat cu 48 la sută din intenţiile de vot.

UPDATE 9.37 Secţiile de vot s-au deshis şi în Serbia, unde peste 6,7 milioane de alegători sunt chemaţi la urne. Pentru prima dată după destrămarea Iugoslaviei la începutul anilor 1990, dezbaterile sunt dominate de probleme economice, criza din Kosovo trecând pe planul doi.

Serbia se confruntă cu un şomaj-record, de 24%, şi cu o economie aflată în stagnare.

Principalele două tabere, cea a preşedintelui demisionar Boris Tadici şi a Partidului Democrat (DS), precum şi cea a conservatorului populist Tomislav Nikolici şi a Partidului Sârb al Progresului (SNS, de opoziţie) promit locuri de muncă şi sosirea investitorilor străini, dar şi combaterea corupţiei şi a economiei subterane.

Peste 6,7 milioane de alegători sunt chemaţi la urne, iar, pentru prima dată după destrămarea Iugoslaviei la începutul anilor 1990, dezbaterile sunt dominate de probleme economice, criza din Kosovo trecând pe planul doi.

Serbia se confruntă cu un şomaj-record, de 24 la sută, şi cu o economie aflată în stagnare.

Principalele două tabere, cea a preşedintelui demisionar Boris Tadici şi a Partidului Democrat (DS), precum şi cea a conservatorului populist Tomislav Nikolici şi a Partidului Sârb al Progresului (SNS, de opoziţie) promit locuri de muncă şi sosirea investitorilor străini, dar şi combaterea corupţiei şi a economiei subterane.

Boris Tadici, 54 de ani, a catalogat scrutinul ca fiind "crucial", îndemnând alegătorii să decidă dacă doresc "continuarea schimbărilor şi dezvoltarea ţării".

Serbia a obţinut în martie statutul de candidat la integrarea europeană, iar Tadici promite că aderarea va avea loc în următorii cinci ani.

La rândul său, Tomislav Nikolici, 60 de ani, promite creşterea impozitelor pentru cei bogaţi, redistribuirea veniturilor pentru ajutarea celor defavorizaţi şi atragerea de investiţii străine.