Kurzii se revoltă contra Turciei

35 de civili au fost ucişi în raidul efectuat de Turcia lângă graniţa cu Irakul. Cei 35 erau traficanţi de benzină, dar au fost luaţi drept militanţi. După atac, au izbucnit proteste violente ale kurzilor în mai multe regiuni ale Turciei

Avioanele de luptă turceşti au ucis, miercuri seara, 35 de civili (toţi având mai puţin de 30 de ani), într-un atac menit să elimine rebeli kurzi, într-o regiune din apropierea graniţei turco-irakiene. Deşi Turcia şi-a recunoscut greşeala, atacul a declanşat proteste violente în regiunea locuită majoritar de kurzi. Oficialii turci au declarat, potrivit "Wall Street Journal", că au informaţii că cei ucişi ar fi civili şi că incidentul este investigat în prezent.
Fehmi Yaman, primarul districtului Uludere din provincia Sirnak unde a avut loc atacul, a declarat că 19 din cei 35 fac parte din aceeaşi familie.

"Făceau trafic de benzină din Irak, aşa cum procedau de mai mulţi ani", a spus primarul. Traficul ilicit e o sursă importantă de venit pentru sătenii din provinciile turceşti locuite de kurzi. Turcii kurzi aduc benzină, ţigări şi alte bunuri din satele irakiene. Însă pot fi confundanţi uşor cu militanţii kurzi care şi-au stabilit bazele în Irak şi trec graniţa adeseori pentru a lansa atacuri asupra forţelor turceşti.

Turcia a demarat campania împotriva gherilelor kurde în 1985, iar atacul recent a fost unul dintre mai sângeroase până în prezent. Incidentul a fost scânteia care a aprins proteste de amploare în rândul minorităţii kurde: tinerii au aruncat cu sticle şi au fost dispersaţi cu forţa de poliţie, la Diyarbakir (cel mai mare oraş, din sud-estul Turciei, regiune locuită predominant de kurzi). La Istanbul, protestatarii au spart geamurile unor magazine din apropiere de Piaţa Taksim (cea mai importantă zonă comercială din metropolă), iar poliţia a fost nevoită să folosească gaze lacrimogene şi tunuri de apă pentru a-I potoli.

Probleme politice

Tensiunile ar putea afecta planurile premierului Recep Tayyip Erdogan de a ajunge la o înţelegere cu minoritatea kurdă şi a adopta o nouă Constituţie care să marginalizeze aripa politică a rebelilor - Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Erdogan le explicase kurzilor că viaţa lor se va îmbunătăţi odată cu noua lege fundamentală. Joi însă, răspunsul kurzilor a subliniat prăpastia dintre partidele politice ale minorităţii şi statul turc. Cel mai mare partid pro-kurd, Pace şi Democraţie (BDP) a catalogat raidul drept "crimă contra umanităţii" şi a cerut ONU să facă ancheta, acuzând totodată armata că încearcă să muşamalizeze cazul. Şi declaraţiile tăioase continuă să curgă. Şeful majorităţii AKP (partidul de guvernământ), Husein Celik, a cerut partidului kurd să înceteze cu "provocările politice".

"Potrivit informaţiilor pe care le avem, aceşti oameni nu erau terorişti, ci traficanţi ilegali. Însă Turcia e un stat de drept. Dacă s-a făcut o greşeală, ea va fi rezolvată conform înţelegerii într-un stat de drept", a explicat Celik.