Kosovo – ultima şansă pentru o soluţie negociată

Mediatorii internaţionali încearcă să găsească un compromis acceptabil şi pentru Belgrad, şi pentru Priştina Emisari din SUA, Uniunea Europeană şi Rusia s-au întâlnit, ieri, la

Mediatorii internaţionali încearcă să găsească un compromis acceptabil şi pentru Belgrad, şi pentru Priştina

Emisari din SUA, Uniunea Europeană şi Rusia s-au întâlnit, ieri, la Belgrad cu oficiali sârbi, într-un ultim efort de a rezolva impasul legat de viitorul provinciei Kosovo. Sarcina celor trei se anunţă cu atât mai dificilă cu cât liderii sârbilor şi cei ai albanezilor din Kosovo rămân fermi pe poziţii în ceea ce priveşte statutul provinciei.

Americanul Frank Wisner, reprezentantul UE Wolfgang Ischinger şi rusul Aleksandr Boţan-Harcenko au discutat, ieri, în capitala Serbiei, cu preşedintele Boris Tadici, premierul Vojislav Koştuniţa şi alţi înalţi oficiali de la Belgrad. Cei trei, care formează troica desemnată de Grupul de Contact, vor merge azi şi la Priştina, unde se vor întâlni cu liderii etnicilor albanezi. Noua rundă de negocieri urmează să se încheie în decembrie. Deşi modul de desfăşurare a noilor negocieri nu a fost încă stabilit, există deja neînţelegeri între părţile implicate în dosar.

Reprezentanţii SUA susţin că durata tratativelor nu ar trebui să depăşească 120 de zile, în timp ce oficialii ruşi refuză orice limitare în timp a acestui proces. Grupul de Contact a optat pentru o navetă diplomatică între Belgrad şi Priştina, metodă refuzată însă de Serbia, care îşi doreşte "negocieri directe" cu liderii albanezilor din Kosovo.

Dosarul kosovar s-a reîntors la Grupul de Contact după refuzul Rusiei de a accepta independenţa controlată a provinciei, propusă de emisarul ONU Martti Ahtisaari. Diplomaţii occidentali nu sunt foarte încrezători că noile discuţii vor duce la o înţelegere. Kosovo a ameninţat că îşi va declara unilateral independenţa, poate chiar anul acesta, şi va cere să fie recunoscut de SUA şi ţările europene, ceea ce ar provoca diviziuni în cadrul UE.

Planul Ahtisaari, reactivat

Diplomatul german Wolfgang Ischinger declara că relansarea negocierilor privind viitorul statut al Kosovo "constituie poate ultima şansă de a găsi o soluţie negociată între Belgrad şi Priştina". Ischinger a precizat că troica nu va face propuneri noi şi că planul emisarului ONU rămâne în discuţie. El a insistat că mandatul troicăi va consta în medierea dialogului dintre Belgrad şi Priştina, care vor fi stimulate să-şi formuleze propriile lor variante de soluţionare a problemei.

Serbia şi Rusia susţin, în schimb, că planul Ahtisaari este "mort". Expertul sârb Aleksandar Simici estima, ieri, că insistenţa Washingtonului de a impune planul fostului preşedinte finlandez demonstrează interesul SUA şi al anumitor state NATO de a menţine un contingent de 16.000 de persoane în Kosovo pe o perioadă nedeterminată. Mai mult, el a atras atenţia că aplicarea propunerilor Ahtisaari va avea drept consecinţă trecerea a numeroase funcţii ale autorităţilor civile internaţionale la contingentul militar NATO. Simici a subliniat că, astfel, comandantul trupelor Alianţei va dispune de facto de o putere nelimitată în provincie.

Serbia, gata să renunţe la UE

Între timp, liderii de la Belgrad au reafirmat că Serbia nu va va accepta sub nicio formă independenţa provinciei. Mai mult, unii oficiali au avertizat că Belgradul va renunţa la ideea de a adera la UE dacă aceasta va recunoaşte secesiunea provinciei sârbe. La rândul său, presa din Serbia susţine că este puţin probabil ca UE să "cedeze presiunilor americane" şi să recunoască independenţa Kosovo fără aprobarea Consiliului de Securitate al ONU. Marea Britanie, Franţa şi Germania susţin, ca şi Washingtonul, independenţa pentru Kosovo, dar alte membre UE, precum Spania, Slovacia, Grecia, au rezerve.