Kosovo ar putea vota peste patru zile un parlament pentru independenţă

Statutul provinciei este cea mai importantă miză în campania electorală pentru scrutinul din 17 noiembrie. Politicienii trec cu vederea şomajul şi sărăcia în care se zbat kosovarii. Cu mai

Statutul provinciei este cea mai importantă miză în campania electorală pentru scrutinul din 17 noiembrie. Politicienii trec cu vederea şomajul şi sărăcia în care se zbat kosovarii.

Cu mai bine de două săptămâni înainte de expirarea termenului-limită impus de ONU pentru un acord între Belgrad şi Priştina în privinţa statutului Kosovo, liderii politici din provincia sârbă se confruntă cu un prim test: alegerile care vor stabili componenţa viitorului Legislativ de la Priştina.

Scrutinul care va avea loc la sfârşitul acestei săptămâni ar putea spori tensiunea din provincie, unde se pregăteşte o declarare unilaterală a independenţei.

Halil Matoshi îşi stinge calculatorul zâmbind: este ultima zi de muncă la cotidianul "Express" din Priştina. "Voi candida pentru un post de deputat în parlament", le explică mândru colegilor. Matoshi, unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti din Kosovo, şi-a dat demisia pentru a participa la scrutinul din 17 noiembrie pe lista partidului ORA, condus de un alt jurnalist cunoscut, Veton Surroi.

Pregătirile pentru scrutinul de la sfârşitul săptămânii viitoare au intrat deja în linie dreaptă. Partidele şi-au trimis din timp listele cu candidaţi la Comisia Centrală, iar pe acestea apar multe nume noi. Din 1999, când provincia se află sub administraţia ONU, patru scrutine au avut loc în Kosovo. De fiecare dată, acestea nu au trezit prea mult interesul locuitorilor din provincia sârbă.

Mai puţin de 50% din alegătorii cu drept de vot s-au prezentat la vot la ultimul scrutin, din 2004. Între timp, "oferta" partidelor albaneze s-a îmbogăţit. În afară de Matoshi, ORA a recrutat un analist de renume din Kosovo - Shkelzen Maliqi, precum şi pe cunoscutul actor Enver Petrovici. Strategia candidaţilor celebri a fost adoptată şi de alte partide aflate în cursa electorală. Besnik Tahiri, purtătorul de cuvânt al Alianţei pentru Viitorul Kosovo, spune că formaţiunea sa le va prezenta alegătorilor o listă "cu mulţi oameni pregătiţi în Occident".

Patru partide îşi dispută puterea

În structurile provizorii de guvernare înfiinţate de misiunea internaţională a ONU, patru partide albaneze domină scena politică de la Priştina. Alături de acestea sunt câteva formaţiuni politice şi coaliţii ale "minorităţilor etnice", dar nu se bucură de prea multă influenţă în Kosovo.

La ultimele alegeri generale din 2004, Liga Democratică din Kosovo (LDK) a obţinut numai 45,4% din voturi, dar a format guvernul în urma unei alianţe surprinzătoare cu formaţiunea rivală Alianţa pentru viitorul Kosovo (AAK), care a primit 8,4 din voturi, precum şi cu ajutorul unei mici coaliţii de partide turce şi bosniace. Opoziţia de la Priştina este condusă de Partidul Democrat din Kosovo (PDK), în fruntea căruia se află Hashim Thaci, dar şi de formaţiunea reformistă ORA.

Candidaţi bogaţi pentru alegători săraci

În timp ce sărăcia şi mizeria reprezintă o provocare zilnică pentru kosovarii din provincia sârbă, liderii partidelor înscrise în cursa electorală nu duc lipsă de resurse financiare. Cu o avere de 420 milioane de euro, Behgjet Pacolli, preşedintele Partidului Alianţa pentru Noul Kosovo, este unul dintre cei mai bogaţi candidaţi la alegerile din 17 noiembrie.

Îl urmează îndeaproape Fatmir Sejdu, preşedintele instituţiilor provizorii din Kosovo, cu o avere declarată de 250 milioane euro. Veton Surroi, liderul partidului ORA şi directorul ziarului "Koha Ditore", şi-a declarat o avere de 2,5 milioane de euro. La alegerile din 2004, el avea 40 milioane de euro, dar acum i-a transferat surorii sale afacerea de la ziar. Ramush Haradijani, acuzat de TPI pentru crime de război, este preşedintele partidului Alianţa pentru Viitorul Kosovo.

El a declarat o avere de 300.000 de euro. Aceleaşi sume au anunţat şi Nexhat Daci, de la Liga Democratică Dardania, precum şi Hashim Tashi, liderul partidului democratic. Directorul organizaţiei neguvernamentale COHI, Avni Zogiani, afirmă că "nu e deloc neobişnuit în Kosovo să-i vezi pe liderii partidelor locuind în case care valorează 5 milioane de euro".

Organizaţia pe care o conduce el a încercat în zadar să afle de unde provin impresionantele sume de bani aflate în conturile politicienilor albanezi din Kosovo. "Am cerut mai multe detalii de la Agenţia Anticorupţie din Kosovo, dar degeaba. Acest organism, înfiinţat în urmă cu un an şi jumătate, ne-a răspuns că, potrivit legii, nu are voie să dezvăluie astfel de informaţii", mai afirmă directorul COHI.

Când sunt întrebaţi despre provenienţa banilor, politicienii kosovari răspund întotdeauna că au făcut avere din moşteniri lăsate de prieteni sau că locuinţele luxoase în care trăiesc le-au fost construite gratis de apropiaţi. Nu e însă un secret că mulţi dintre liderii politici din Kosovo obţin bani din crima organizată sau din deturnări de fonduri, explică directorul COHI.

UCK, pepiniera liderilor kosovari

Armata de Eliberare a Kosovo (UCK) este o pepinieră de oficiali kosovari albanezi. Fost şef al gherilei separatiste, Hashim Thaci joacă acum un rol important pe scena politică, aflându-se la conducerea principalului partid de opoziţie de la Priştina. Tot din UCK au făcut parte actualul premier şi fostul premier din Kosovo, Agim Ceku, respectiv Ramush Haradinaj, dar şi Jakup Krasniqi, lider al Partidului Democrat din Kosovo şi fost purtător de cuvânt al gherilei separatiste.

UCK a devenit cunoscută în 1996, când organizaţia a revendicat o serie de atacuri vizând sârbi. Începând din 1997, UCK s-a extins, iar în mai 1998 controla un sfert din teritoriul provinciei. Formaţiunea şi-a continuat acţiunile vizând forţele sârbe până la sfârşitul conflictului din 1999. UCK a încercat, în primul rând, să atragă atenţia comunităţii internaţionale asupra problemei Kosovo, sperând o intervenţie a marilor puteri.

Speranţele le sunt îndeplinite în martie 1999, când o serie de bombardamente ale NATO vizând Republica Federală Iugoslavia, formată din Serbia şi Muntenegru, determină forţele sârbe să se retragă din Kosovo. După război, ONU, care administrează Kosovo din 1999 şi forţa NATO KFOR, care asigură pacea în teritoriu, au obţinut dizolvarea UCK, transformat în Corpul de Protecţie al Kosovo (KPC), din care fac parte 3.000 de membri.

Sârbii, îndemnaţi să boicoteze alegerile

Autorităţile de la Belgrad le-au cerut sârbilor din Kosovo să boicoteze alegerile legislative din 17
noiembrie, pe care le-au calificat drept "contraproductive" din cauza negocierilor în curs pentru statutul provinciei.

Este a doua oară când minoritatea sârbă boicotează alegerile din Kosovo. Alegerile din 17 noiembrie ar putea spori tensiunea din provincie, unde albanezii cer independenţa până la sfârşitul anului, în urma negocierilor care ar trebui să se încheie la 10 decembrie. Serbia, susţinută de Rusia, se opune ferm independenţei, acceptând doar o amplă autonomie.

De la război, patru alegeri au avut loc în Kosovo - municipale în 2002 şi 2003 şi legislative în 2001 şi 2004. Mai puţin de 1% din cei 150.000 de alegători sârbi, dintre care peste 100.000 trăiesc în afara Kosovo, s-au
dus la urne la legislativele din octombrie 2004.

Diana Lekaj, un politician care vrea să promoveze femeile

Alegerile generale din Kosovo, care urmează să aibă loc la 17 noiembrie, vor scoate la iveală preferinţele cetăţenilor. În această campanie electorală, populaţia este invitată să se pronunţe asupra viitorului economic, social şi politic al Kosovo.

În acest context, am avut posibilitatea să mă întâlnesc în localitatea Jilani cu Diana Lekaj, care candidează din partea partidului ORA pentru funcţii importante locale şi naţionale. Doamna Lekaj este o femeie harnică, ce se ocupă de afaceri fără a-şi neglija familia şi fetiţa de 18 luni.

În cazul victoriei în alegeri, familia Lekaj va trebui să se multe la Pristina. Partidul ORA este o formaţiune relativ nouă care se consacră reformelor administrative şi economice din Kosovo. Fondatorul acestui partid este prof. Veton Suroi, cunoscut om politic care deţine mai multe posturi de tv şi este proprietarul celui mai important cotidian din Kosovo - "Koha Ditore".

Veton Suroi este foarte activ atât în politica internă, cât şi în cea externă şi participă la toate negocierile privind statutul provinciei Kosovo.

La întâlnirea cu doamna Lekaj care, pe lângă talentul organizatoric, este şi o oratoare excelentă, am avut posibilitatea să mă familiarizez cu activitatea sa. În convorbirea avută cu domnia sa, i-am cerut să-mi enumere priorităţile.

Edgar Rafael: Emanciparea femeilor reprezintă un obiectiv principal?
Diana Lekaj: Pentru mine promovarea femeilor în funcţii de conducere este un obiectiv fundamental. În cazul în care voi fi aleasă în parlament voi iniţia legislaţia cea mai potrivită pentru a aduce schimbările de care
această ţară are mare nevoie.

Pe lista priorităţilor un loc central revine şi învăţământului. Analiştii politici de aici subliniază că educaţia în Kosovo se află într-o criză profundă.

- Doamnă Lekaj, vă rog să încercaţi să descrieţi natura acestei crize.
- Nu avem şcoli suficiente. Kosovul trece printr-o adevărată explozie demografică. Din păcate, tineretul din Kosovo nu are şcoli, nu are cadre didactice şi nici mijloacele de transport necesare elevilor care locuiesc departe de şcoli.

Absolvenţii nu au locuri de muncă. Ultima şansă care rămâne este emigrarea. Vă daţi seama că soluţia aceasta este inacceptabilă. În cazul în care voi fi aleasă în parlament mă voi strădui să pregătesc legislaţia necesară pentru revitalizarea educaţiei. Contactele mele internaţionale ar putea facilita obţinerea de fonduri destinate acestui sector vital.

- În regiune circulă zvonuri despre corupţie şi trafic de influenţă în domeniul învăţământului. Se pare că au sosit fonduri pentru construcţia unor şcoli, dar, din păcate, ele au ajuns în altă parte.
-Din păcate, fenomenul corupţiei este prezent nu numai în domeniul educaţiei. Lupta împotriva corupţiei se află şi ea pe lista priorităţilor. În acest context, nu pot să nu amintesc că liderul partidului ORA are un talent neobişnuit în selectarea cadrelor de conducere. Dovada cea mai clară este faptul că niciun lider ORA nu a fost implicat în dezvăluirile referitoare la corupţie.

- Vă mulţumesc pentru amabilitatea de a acorda acest interviu. Vă doresc mult succes şi mă simt onorat că am putut sta de vorbă cu un viitor parlamentar.

Originar din România, Edgar Rafael, doctor în istorie, este profesor la Universitatea Maryland din SUA şi coordonează un grup de cercetare pentru Balcani. În prezent, predă ştiinţe politice şi istoria Balcanilor soldaţilor americani, de la o bază NATO din regiunea Kosovo.