Kosovo, protectorat eşuat al Europei

Mandatul nu foarte clar al misiunii europene în noul stat riscă să-i confere un statut neclar

Kosovo ar putea deveni un protectorat eşuat al Uniunii Europene, dat fiind că autoguvernarea Priştinei va fi aproape inexistentă după proclamarea independenţei - aşteptată pentru 17 februarie. "Vidul" va fi umplut de misiunea UE, ce ar putea să nu facă faţă în regiune, scrie EUObserver.

Desprinderea de Serbia va avea loc în două etape, potrivit mass-media din Kosovo. În prima etapă, parlamentul din provincie va adopta o declaraţie privitoare la intenţia de proclamare a independenţei. Declaraţia va intra în vigoare abia în martie, după ce prin legislativ vor fi trecute peste 30 de legi, precum şi constituţia tânărului stat.

Toate aceste mişcări sunt deja prevăzute în propunerea de independenţă supravegheată din planul Martti Ahtisaari. Între timp, până cel târziu luni, 18 februarie, UE va aproba trimiterea misiunii sale de 1.800 de oameni în Kosovo, contingent compus din poliţişti, judecători şi procurori. Potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters, unda verde din partea Bruxelles-ului va fi dată în această săptămână, misiunea urmând să fie adoptată discret, "prin procedură scrisă".

Misiune cu statut neclar

"Implementarea oarbă a planului Ahtisaari, împreună cu prezenţa misiunii UE, ar putea duce în final la un protectorat eşuat al forului continental", a avertizat preşedintele Iniţiativei Europene pentru Stabilitate, analistul Gerald Knaus. Forţa europeană va putea interveni în deciziile autorităţilor kosovare şi îşi va asuma responsabilităţi independent de acestea sau împreună cu ele.

De asemenea, este neclar cât va dura mandatul misiunii şi nici nu s-au stabilit criteriile pentru a decide durata acesteia. "Oficialii internaţionali sunt trimişi acolo pentru a rămâne o perioadă lungă de timp şi e improbabil ca acest lucru să aducă beneficii economiei slăbite din Kosovo", conchide Knaus.

Belgradul pregăteşte contraatacul

Premierul Vojislav Kostunica va prezida, mâine, o sesiune guvernamentală, cu scopul de a adopta o "decizie de anulare a acţiunilor ilegale" care vor rezulta prin proclamarea independenţei Kosovo. Dacă va fi adoptată, această decizie va fi transmisă parlamentului sârb şi "va deveni activă".

Mai mult, riposta ar putea include o închidere a graniţei cu Kosovo, "răcirea" relaţiilor diplomatice cu statele ce ar recunoaşte dezlipirea provinciei de Serbia şi chiar acţionarea în judecată, la Haga, a ţărilor care vor recunoaşte independenţa unilateral declarată.

Scenarii postindependenţă

Divizare şi violenţă generalizată, incidente izolate care vor turna gaz pe foc între albanezi şi sârbi sau un statu-quo pentru încă un timp, toate aceste scenarii sunt evocate de analişti în contextul în care independenţa Kosovo a devenit iminentă.

Secesiunea nordului. Belgradul şi liderii sârbilor din Kosovo declară că nu vor recunoaşte sub nicio formă independenţa provinciei. Etnicii sârbi din Kosovo sunt concentraţi în nord, la frontiera administrativă cu Serbia. Aici locuiesc între 40.000 şi 100.000 de sârbi, iar enclavele sârbeşti se află practic sub o administraţie paralelă, susţinută de Belgrad.

Recrudescenţa violenţelor. Toată lumea doreşte să evite o ase-menea evoluţie, însă nimeni nu ştie cum se vor derula evenimentele după proclamarea independenţei. Responsabili şi locuitori din Kosovo (deopotrivă sârbi şi albanezi) sunt de părere că autorităţile kosovare n-au niciun interes să declanşeze violenţele "sub supervizare internaţională". Ele vor încerca să demonstreze lumii că ştiu cum să se comporte.

Provocări izolate. Declanşate între sârbi şi albanezi, îngrijorează cel mai tare, întrucât ar putea genera o atmosferă de teroare în provincie. Aşa s-a întâmplat în 2004, când astfel de incidente s-au soldat cu 19 morţi şi 7 sate incendiate.

Exodul sârbilor. Puţin probabil. Cel puţin aşa reiese din declaraţiile liderilor acestei comunităţi şi ale ambasadorilor europeni. Majoritatea sârbilor care trăiesc în Kosovo vor rămâne aici în cazul în care violenţele nu vor reizbucni. Dacă nu vor mai fi sârbi în Kosovo, provincia va fi definitiv pierdută pentru Belgrad, susţin surse diplomatice europene.

Stat în stat. Un statu-quo este luat de asemenea în calcul şi pare o soluţie agreată de mulţi. "Va fi probabil un stat în stat. Dacă vor putea coexista împreună, este bine", susţin surse ale ONU. Problemele legate de suveranitate riscă însă să apară rapid în acest caz. Albanezii cred că vor scăpa de administraţia sârbă paralelă, dar lucrurile nu se vor petrece aşa. În timpul alegerilor locale din Serbia, în mai, sârbii vor organiza un scrutin în Kosovo.