Katja Hessel:„Teama de imigranţi este nejustificată“

Investitorii germani sunt atraşi în România de proiectele mari în infrastructură şi de banii alocaţi de UE pentru acest domeniu .În ce sectoare ar investi oamenii de afaceri germani bani, a explicat pentru „Adevărul“  un reprezentant al guvernului landului Bavaria.

„Adevărul": Sunteţi secretar de stat pentru infrastructură şi trafic. Aţi circulat prin Bucureşti cu maşina? Cum v-aţi descurcat?

Katja Hessel: Noi cred că am avut noroc, dar mi s-a povestit că traficul din Capitală trece prin vremuri grele. Cred că este foarte dificil să rezolvi problemele de infrastructură, şi mai ales pe cele din domeniul infrastructucturii rutiere.

Criza a afectat schimbul economic dintre România şi landul Bavaria.

Da, aşa este. Volumul schimburilor comerciale a scăzut anul trecut cu 14 procente. Dar nu din cauza Germaniei. România şi-a diminuat importurile din Bavaria.

Cât de atractivă este pentru investitorii germani o ţară care s-a împrumutat de la FMI şi UE?

În România sunt deja mulţi investitori bavarezi. Ţara dumneavoastră este interesantă pentru oamenii de afaceri bavarezi pentru că există proiecte mari de infrastructură. Iar UE a alocat României fonduri structurale importante exact pentru acest domeniu.

România este într-o situaţie dificilă, economic şi social. Este ţara suficient de stabilă pentru oamenii de afaceri germani?

Am venit în România cu 30 de reprezentanţi ai unor companii germane importante, care cred că România este atractivă. Iar eu consider că ţara este suficient de stabilă pentru investiţii.

Care sunt domeniile de interes pentru companiile din Bavaria?

Faptul că există multe proiecte de infrastructură. Aici trebuie îmbunătăţite foarte multe lucruri. Aveţi mult de recuperat şi în privinţa tehnologiei de mediu, domeniu în care noi avem competenţă. România nu îndeplineşte încă standardele pe care le au alte ţări din UE la capitolele managementul apei reziduale şi reţeaua de apă potabilă.

România a fost criticată des de Germania că nu respectă standardele europene în domeniul protecţiei mediului. Deficienţele româneşti par totuşi benefice pentru Germania. 

Desigur, economia noastră trăieşte din vânzarea tehnologiei avansate şi a competenţelor în domeniu. Ne este de folos când există ţări care au nevoie de tehnologia de mediu oferită de noi.

Firmele germane îşi relochează din ce în ce mai des producţia spre estul Europei. Am avut cazul Nokia, care şi-a mutat linia de producţie de la Bochum în apropierea Clujului, provocând proteste în Germania. Vă îngrijorează această tendinţă?

Delocalizarea este o problemă structurală cu care Germania se confruntă de 20 de ani. Problema va exista şi pe viitor. Suntem o ţară cu salarii mari. Nu putem concura cu costurile salariale scăzute, ci doar în ceea ce priveşte calitatea lucrurilor pe care le facem. Sigur că vor exista proteste când o fabrică este delocalizată şi oamenii rămân fără locuri de muncă, dar acesta este mersul lucrurilor. Suntem un stat membru al UE şi trebuie să luăm în calcul că se întâmplă astfel de lucruri.

Muncitorii români au încă uşile închise în Germania. Este de vină frica germanilor de muncitorii din estul Europei, aşa cum scrie presa, ,,buni şi ieftini", sau incapacitatea Germaniei de a absorbi forţa de muncă pe timp de criză?

În 2012, restricţiile pentru forţa de muncă românească vor fi ridicate în baza acordurilor de aderare a ţării la UE. Frica germanilor are mai puţin de-a face cu criza economică. În prezent, situaţia ocupării forţei de muncă este destul de stabilă în Germania. Problema este că se discută despre muncitorii imigranţi fără să se cunoască situaţia reală. Este valabil şi pentru presa germană.

Deci, chestiunea lucrătorilor imigranţi este una politizată?

Noi avem nevoie de forţa de muncă străină, nici nu se pune problema, avem nevoie de oameni calificaţi. Poate pentru că în trecut nu am tratat problema imigraţiei aşa cum trebuia,  ne confruntăm, în prezent, cu problema integrării sociale a imigranţilor. Este şi motivul pentru care presa relatează despre o anumită frică de imigranţi în rândul germanilor. Eu o consider nejustificată.

Presa germană scrie des despre cerşetorii români din marile oraşe. Vă deranjează prezenţa lor?

Este adevărat, avem cerşetori, dar n-aş spune că provin dintr-o singură ţară. Ca cetăţean nu m-a deranjat niciodată prezenţa lor. Nu cred că cerşetorii sunt o problemă majoră în oraşele germane.

"România este interesantă pentru oamenii de afaceri bavarezi pentru că există proiecte mari de infrastructură."

Mai puţine importuri

Criza economică a provocat o scădere a schimburilor comerciale dintre România şi landul Bavaria de 14%, în 2009. S-a micşorat, în principal, nivelul importurilor din Germania.

Bavarezii tatonează piaţa

Katja Hessel, membră a partidului liberal german, FDP,  este secretar de stat în Ministerul pentru Economie, Infrastructură, Transporturi şi Tehnologie al landului Bavaria din 2008. A venit zilele acestea la Bucureşti cu o delegaţie de potenţiali investitori. În România funcţionează aproximativ 1300 de firme bavareze.