Jafuri, durere şi cântece după dezastru

Întreaga dimensiune a nenorocirii a devenit evidentă abia în zori. Sute de cadavre zăceau pe străzi, alte mii de oameni prinşi între dărâmături sau răniţi care reuşiseră să se târască până pe străzi urlau după ajutor.

Strigătele au rămas fără ecou în primele ore: haosul domnea nu numai în capitala Port-au-Prince, ci în întreaga ţară, lovită după primul seism de alte cel puţin 39 de replici. Iar în Haiti, cea mai săracă ţară a regiunii, se poate vorbi cu greu de servicii de urgenţă.

După primul minut în care pământul a început să se scuture, făcând una cu pământul clădiri de birouri, supermarketuri, hoteluri, oamenii au început să dea buzna în stradă, strigând „Dumnezeule, Dumnezeule!" şi fugind în toate direcţiile. „Deodată, totul a început să cadă în jurul meu...nu mai aveam unde să mă ascund", povesteşte un martor ocular.

Cântece şi rugăciuni

Mulţi dintre cei care au reuşit să scape s-au strâns în pieţele centrale, unde au început să cânte, să se roage şi să se îmbrăţişeze, pentru a nu se lăsa cuprinşi de panică. Întregul oraş a rămas în beznă şi rupt de restul lumii, după ce comunicaţiile au căzut.
Oamenii au rămas şi fără informaţii, după ce radiourile şi televiziune au încetat să mai emită.

Din aceste motive, echipele de salvare, puţine câte existau, au avut probleme în a ajunge la timp la cei răniţi. „Simţi durerea oamenilor când încep să-şi dea seama că i-au pierdut pe cei dragi, când părinţii îşi dau seama că nu-şi mai găsesc copiii", a povestit, pentru Reuters, Ian Rodgers, membru al Organizaţiei „Salvaţi copiii".

Unii au profitat de acest haos pentru a jefui ce a mai rămas din magazinele din Port-au-Prince, potrivit corespondentului AFP în Haiti.

În timpul zilei, cei rămaşi în viaţă au încercat să dea o mână de ajutor la scoaterea celor prinşi sub ruine, folosind absolut tot ce aveau la îndemână pentru a săpa, inclusiv lanterne.

Un paradis lovit de soartă

Republica Haiti, fostă colonie franceză, numără peste 9 milioane de locuitori, dintre care doar 3,4% pot nutri speranţa de a depăşi 64 de ani de viaţă. Rata de alfabetizare este de 45%, în timp ce aproximativ 50% din haitieni trăiesc cu mai puţin de un dolar pe zi. În ciuda exporturilor de zahăr şi cafea, Haiti rămâne una dintre cele mai sărace ţări din lume, şomajul afectând circa 60% din populaţie.

Este, de asemenea, expusă catastrofelor naturale: în 2008, patru uragane puternice au făcut peste 800 de morţi. Haitienii au trecut prin 100 de lovituri de stat şi printr-un război civil, declanşat în septembrie 2003, când preşedintele Jean-Bertrand Aristide a fost înlăturat de la putere de către rebeli înarmaţi.