Adevarul.ro

Pentru guvernul italian, nu toate drumurile duc la Roma. Noi polemici au izbucnit pe scena social-politică din Peninsulă după ce ministrul de Interne, Roberto Maroni, a declarat că ţara sa va merge „mai departe decât Franţa“ în privinţa expulzării ţiganilor şi că va cere Uniunii Europene autorizaţia de a trimite acasă şi alţi cetăţeni comunitari care comit delicte pe teritoriul italian ori ale căror condiţii de viaţă „sunt considerate inadecvate“.

Cu alte cuvinte, un imigrant ilegal din Africa, dar şi dintr-o ţară membră UE ar urma să aibă acelaşi statut ca ţiganii din România şi din Bulgaria, iar poliţia italiană l-ar putea conduce la graniţă cu „binecuvântarea" unui decret european.

 Într-un interviu acordat acum două zile cotidianului „Corriere della Sera", Maroni a aplaudat recenta iniţiativă a Parisului de a expulza ţiganii originari din România şi din Bulgaria şi a anunţat că „Italia va merge şi mai departe decât Franţa", punând în practică măsuri mai dure care „să vizeze şi alţi cetăţeni comunitari, nu doar pe rromi". „La 6 septembrie, când la Paris se vor întâlni miniştrii de Interne ai unor ţări UE, vom discuta despre posibilitatea ca Italia să ceară Bruxelles-ului activarea acestei proceduri", afirmă primul poliţist al Peninsulei.

Iritarea Vaticanului

Această ţară şi-a atras criticile internaţionale în 2008, când şi-a radicalizat politica de imigraţie şi când, în cadrul unui pachet de legi vizând siguranţa, a propus (şi a pus parţial în practică) amprentarea rromilor de pe teritoriul său.

Afirmaţiile recente ale lui Maroni au fost taxate imediat de Sfântul Scaun, care, criticând în egală măsură şi Franţa, invocă „dreptul de rezidenţă şi de liberă circulaţie stabilit de Uniunea Europeană".

Într-un interviu acordat ieri postului de radio al Vaticanului, cardinalul Giancarlo Perego, directorul Fundaţiei Migrantes (ce aparţine Conferinţei Episcopale Italiene), afirmă că „Guvernul de la Roma nu are dreptul să decidă în mod autonom în privinţa unor reglementări ale politicii europene ce stabileşte dreptul de rezidenţă şi de liberă circulaţie".