Italia, campioana fraudelor cu bani europeni

Între ţările care păcălesc instituţiile comunitare pentu a obţine finanţări nelegitime din fonduri europene, primul loc îl deţine Italia. În fiecare an, firme şi afacerişti italieni reuşesc să pună mâna pe sume fabuloase, invocând afaceri înfloritoare care, în realitate, există doar pe hârtie.

Italienii rămân campionii incontestabili ai fraudării fondurilor europene. Recent însă, OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă, organismul Comisiei Europene ce se ocupă cu demascarea neregularităţilor descoperite în administrarea fondurilor) şi autorităţile italiene au arestat doi italieni care au primit în mod fraudulos subvenţii ale Fondului European pentru Dezvoltare.

Compania în cauză a primit peste zece milioane de euro pentru a trimite bunuri şi alimente în mai multe ţări în curs de dezvoltare. Cumpărarea şi trimiterea produselor nu corespundea cu cea indicată în oferte şi în contracte, iar etichetele lipite pe produse nu erau cele ale producătorilor reali.

La începutul lunii mai, autorităţile din Milano anunţaseră că au terminat anchetarea unei mari fraude, o reţea fantomă sponsorizată cu bani europeni pentru proiecte de cercetare. Investigaţia a vizat 22 de proiecte pentru care au fost plătite 50 de milioane de euro, potrivit unui comunicat OLAF. Sunt doar ultimele două fraude ­dintr-un lung şir ce a adus Italia pe o poziţie fruntaşă în materie de fraude cu fonduri UE.

Din nordul şi până în sudul Peninsulei, anual sunt demascate circa 1.000 de fraude cu bani de la UE. În realitate, numărul celor ce înşeală statul italian, dar în egală măsură şi pe contribuabilii europeni, este mult mai mare. Fabrici-fantomă se regăsesc în special în sudul Italiei, în timp ce mai în nord pot fi întâlnite şi „cursuri de pregătire profesională" (evident fictive). Este de ajuns o privire aruncată asuprea datelor OLAF. Acestea arată, spre exemplu, că în 2009 numărul fraudelor dovedite a trecut pragul de 1.100, iar suma furată a fost de peste 328 de milioane de euro. Doar în regiunile Calabria şi Sicilia anul trecut s-au înregistrat fraude, în dauna UE, de peste 200 de milioane de euro.

În raportul său anual, OLAF analizează situaţia ţărilor care au primit finanţări din fondurile comunitare. În privinţa escrocheriilor, cele 328 de milioane de euro „dovedite" reprezintă doar partea cea mai vizibilă a unui sistem ilegal mult mai amplu. Dacă acestor delapidări  mai „mărunte" li se adaugă şi alte abateri de la lege, atunci numărul cazurilor „Made in Italy" ajunge la peste 1.400.  Autorităţile au reuşit să recupereze anul trecut cel mult 50 de milioane de euro. Alături de Italia, pe lista ţărilor cu cel mai mare număr de fraude şi neregularităţi se regăsesc Spania, Polonia şi Marea Britanie. În Polonia, sumele escrocate au depăşit 60 de milioane de euro.

Declaraţii false, facturi contrafăcute

O primă modalitate de a obţine bani nemeritaţi de la Bruxelles o reprezintă falsa certificare a investiţiilor private. La Cosenza, spre exemplu, a fost descoperită recent o fraudă de 25 de milioane de euro, bani încasaţi de către o societate care susţinea că deţine capitaluri substanţiale de la asociaţii străini. Pentru a înşela mai convingător autorităţile de la Bruxelles, escrocii italieni au creat 11 societăţi având ca domeniu de activitate prelucrarea hârtiei, care „operau" în zeci de ţări. Prin cesionarea de cote (între ele), au fost create capitaluri false cu care mai departe s-au „cofinanţat" unele proiecte. Un lanţ al înşelătoriilor, greu de demontat şi de anihilat de către anchetatori.

Un alt mecanism prin care se păcălesc autorităţile UE este cel al falsei atestări de cheltuieli. Cu facturi contrafăcute se poate „demonstra" că s-au făcut achiziţii de maşinării, unelte ori instrumente necesare activităţii de producţie. Un exemplu recent: la Ragusa, 11 „investitori" în zona agricolă au ajuns în cătuşe pentru că au falsificat acte din care reieşea că au cumpărat unelte, primind ca subvenţii din fondurile UE (deci din banii contribuabililor) 1,3 milioane de euro. Şi tot în domeniul certificatelor contrafăcute, mulţi „întreprinzători" afirmă că dispun de terenuri sau zone agricole care, de fapt, nu există. La Trento, la sfârşitul anului trecut, au fost condamnaţi mai bine de 28 de „crescători de vite" care reuşiseră să încaseze, din bani comunitari, 10 milioane de euro, susţinând că duc la păscut vite pe terenuri care în realitate erau nişte stânci golaşe.

Escrocherii transnaţionale 

O adevărată capodoperă a înşelăciunilor a fost descoperită în 2008 de către OLAF, care a luat la verificat un grup alcătuit din 23 de mici întreprinzători din Milano, Bergamo, Varese, Modena, dar şi din ţări precum Franţa, Grecia, Slovenia şi Polonia. „Oameni de afaceri" şi investitori în domeniul construcţiilor au prezentat statului italian facturi false provenind din Insulele Virgine ori Panama. Ulterior s-a descoperit că „afaceriştii" (care au mai avut şi tupeul de a cere rambursarea TVA) făceau parte dintr-o grupare ce folosea aceleaşi metode de spălare a banilor ca şi cea mai autentică grupare mafiotă.

Fabrici-fantomă

Fondurile furate sunt recuperate cu greu. Plătesc, fiint total nevinovaţi, şi unii angajaţi care, o perioadă (scurtă) de timp se bucură crezând că au pus mâna în sfârşit pe locul de muncă mult căutat, dar care se trezesc şomeri şi cu mâinile goale. Aşa s-a întâmplat cu 120 de muncitori de la Blue Boat, un şantier naval care în 2008 şi-a deschis porţile în zona industrială Termini Imerse, la doi paşi de Palermo. În martie 2010, angajaţii au primit o lovitură dură, după ce patronii firmei au fost arestaţi şi acuzaţi că au emis facturi false pentru 90 de milioane de euro.

Astăzi, sediul firmei Blue Boat este abandonat şi tot şantierul este pustiu. Un lucru asemănător s-a petrecut şi la Cosenza. Aici, doi mari producători de ciment ­şi-au închis porţile. Este vorba de Sensitec şi Printec, care, acum câţiva ani, au încasat şase milioane de euro din banii contribuabililor europeni pentru producţia în serie de contoare de gaz lichid. Printre finanţatorii iniţiativei s-au aflat şi câţiva nemţi care, potrivit Gărzii Financiare, au pus în circulaţie facturi false şi au achiziţionat diverse utilaje pentru a crea impresia că încep producţia în serie. Ba au mai angajat şi 50 de muncitori.

Un alt caz este cel al societăţii Menti Group, din Vicenza, înfiinţată în 2003 cu intenţia declarată de a deschide o fabrică de prelucrare a fierului. Firma şi-a obţinut aprobările necesare funcţionării cu fonduri statale şi europene, dar un control-fulger al Gărzii Financiare a scos la iveală înşelăciunea.

Bunuri sechestrate

Direcţia Investigativă Antimafia (DIA) a sechestrat, la începutul lunii aprilie, bunuri în valoare de 20 de milioane de euro de la un om de afaceri din provincia Reggio Calabria, Ferdinando De Marte. Şapte firme de-ale acestuia au folosit facturi false pentru a justifica folosirea unor fonduri UE.

Investigaţii ale OLAF şi în România

În ţara noastră, Oficiul European Antifraudă avea în derulare, la sfârşitul lui 2009, 18 dosare de investigaţii. Neregulile s-au dovedit a fi mai numeroase în cazul utilizării fondurilor UE pentru proiecte în agricultură. De asemenea, OLAF a solicitat recuperarea unor fonduri alocate industriei cărnii prin programul SAPARD.

Oficiul European de Luptă Antifraudă mai analiza, la începutul acestui an, şi modul de atribuire a unui contract în valoare de zeci de milioane de euro, care vizează modernizarea complexului energetic de la Craiova. Este vorba de un contract de desulfurare a gazelor, câştigat iniţial de filiala italiană a grupului francez Alstom Power.

328 de milioane de euro - suma cu care „băieţii deştepţi italieni" au fraudat contribuabilii europeni în 2009.