Isteria burselor este imposibil de calmat

Pieţele s-au prăbuşit din nou, pe fondul temerilor că decizia băncii centrale a SUA e insuficientă şi că Franţa ar putea fi retrogradată. Politicienii europeni şi americani care se pregătesc de alegeri importante, anul viitor, sunt acuzaţi că nu au înţeles criza.

Ieri după-amiază, bursele europene şi cea americană s-au prăbuşit din nou, după o zi de creştere. Indicele francez (CAC) a pierdut aproape 5%, cel german (DAX) - 6%, cel londonez - 4%.

Cauzele au fost două, de data aceasta. Prima - deschiderea bursei de la New York pe minus (3%), aceasta nereuşind să susţină de la o zi la alta uşoara creştere produsă de intervenţia băncii centrale americane (FED). Cea mai mare problemă a apărut pe piaţa financiară franceză, unde valorile bancare au fost „masacrate", scrie „Le Monde".

Preşedintele Nicolas Sarkozy asigură că ratingul Franţei nu va scădea  Foto: Reuters

Acţiunile băncii Société Générale au pierdut 18,1% (n.r. - ieri, la închiderea ediţiei), cele ale Crédit Agricole - 16,24% şi cele ale BNP Paribas - 12,91%. Cele trei bănci franceze deţin o mare parte (350 de miliarde de dolari) din datoria italiană. În plus, potrivit presei franceze, circulă insistent zvonul că Franţa va fi şi ea retrogradată, în ciuda asigurărilor acestora că menţin, pentru moment, calificativul AAA.

Ce spera FED

Banca centrală americană speră că prin plafonarea dobânzii de referinţă la valori între 0- 0,25%  va menţine costurile împrumuturilor la un nivel scăzut şi că va încuraja investitorii să cumpere acţiuni, stabilizând astfel pieţele. Investitorii nu şi-au ascuns însă nemulţumirea că FED nu a intervenit în forţă pe pieţe, prin cumpărare masivă de obligaţiuni. Şeful FED, Ben Bernake, a mai scăzut dobânda de referinţă chiar înainte de falimentul Lehman Brothers, în septembrie 2008. „FED a luat cea mai slabă dintre măsurile posibile, în condiţiile date", a comentat Sherry Cooper, reprezentant al grupului financiar al BMO.

„Marea întrebare este cât timp va dura această relansare înainte ca participanţii să se întrebe dacă este doar o relansare tehnică, cum se întâmplă adesea, sau am atins cu adevărat punctul minim", a declarat Ben Potter, analist la IG Market, citat de AFP.

„Stăpânul" bugetelor

Criza datoriilor de stat din zona euro ameninţă în continuare Spania şi Italia cu falimentul. Este motivul pentru care Berlinul încearcă din nou să aplice ordinea bugetară de tip german întregii Europe. Ministrul Economiei de la Berlin, Philipp Rösler, a cerut înfiinţarea unui „consiliu de stabilitate" la nivelul zonei euro, o structură care să poată impune sancţiuni şi să verifice modul în care se cheltuiesc fondurile de asistenţă financiară primite de la UE. Oficialul german susţine că ţările din zona euro trebuie supuse şi unor teste de competitivitate, care să examineze flexibilitatea pieţelor muncii şi alţi factori. Din ce în ce mai mulţi analişti politici şi economici susţin că politicienii europeni şi cei americani au eşuat în a înţelege criza şi în a lua măsuri de redresare a economiilor naţionale. Unul dintre motive: 2012 este an electoral.

În an electoral

„În SUA, alegerile pentru Congres i-au ţinut pe politicieni într-o continuă campanie electorală, lucru ce nu i-a încurajat să fie dispuşi la compromise", remarcă „The Guardian" într-un comentariu intitulat „Când guvernarea eşuează".  În UE, structurile care se ocupă de buna funcţionare a zonei euro s-au dovedit insuficiente. „A devenit clar că singurul mod în care poţi administra o zonă cu monedă unică este un sistem fiscal unitar", notează publicaţia britanică. Experţii citaţi de portalul „Citywire" avertizează că retrogradarea ratingului SUA reprezintă un risc mai mare pentru Europa decât pentru America.

Retrogradarea ridică întrebarea câtă vreme vor mai putea să-şi menţină Franţa şi Marea Britanie calificativul AAA. „Retrogradarea Franţei ar distruge Fondul European de Stabilitate Financiară, care asistă statele aflate în dificultate", spun experţii. Presa franceză comentează  că de salvarea euro şi de ratingul Franţei depinde şi următorul mandat al preşedintelui Nicolas Sarkozy.

"Criza actuală este cea mai gravă de la Al Doilea Război Mondial până acum."
Jean-Claude Trichet
preşedintele BCE

Europenii, indignaţi de neputinţa politicienilor de a lua măsuri anticriză  Foto: Reuters

Economia SUA, tot mai şubredă

America, asupra căreia sunt aţintiţi toţi ochii, este departe de a-şi fi revenit, măsurile anticriză luate până acum de Barack Obama nu au dat roadele aşteptate. O spune chiar FED, care a revizuit în jos previziunile cu privire la economia americană, a treia oară în acest an, susţinând că anul acest creşterea a fost „cu mult mai slabă decât se estima". O confirmă rata şomajului, care se ridică la 9%, sectorul construcţiilor care stagnează şi cererea în scădere. O confirmă şi diminuarea productivităţii economiei SUA în al doilea trimestru, cu 0,3%.

1.500 de milionari, rău-platnici

Într-o vreme în care America plăteşte 40 de cenţi pentru fiecare dolar împrumutat, pentru că fondurile colectate din taxe nu acoperă cheltuielile guvernului, peste o mie de milionari nu şi-au plătit taxele şi impozitele pe venit, relatează postul ABC.

Aşa s-a întâmplat în urmă cu doi ani, când dintre cei 235.413 de contribuabili care au câştigat peste un milion de dolari, aproape 1.500 nu şi-au plătit niciuna dintre dările către stat. 2009 a fost anul în care rata şomajului a crescut la 10,2% (faţă de 5% în 2008). Situaţia riscă să se repete şi pe viitor.

Preşedintele american Barack Obama a anunţat că singura soluţie de a acoperi deficitul bugetar al SUA este creşterea impozitelor pentru bogaţi şi reducerea bugetară în programele federale. O comisie din care fac parte 12 congresmeni democraţi şi republicani trebuie să formuleze recomandări de reducere a cheltuielilor la bugetul federal până la sfârşitul lui noiembrie. Recomandările vor trebui aprobate de Camera Reprezentanţilor şi Senat până la sfârşitul lui decembrie. În cazul în care comisia nu ajunge la un acord sau Congresul nu adoptă propunerile sale, vor avea loc reduceri automate ale cheltuielilor militare şi pentru sănătate, în valoare de circa 1.200 de miliarde de dolari.