Israelul şi propaganda

În războiul de propagandă dus de Israel, ultimele câteva săptămâni au fost pline de eşecuri.

Raidul din 31 mai asupra flotilei cu ajutoare pentru Gaza a provocat nenumărate editoriale furioase, demonstraţii şi condamnări. Asasinarea, în ianuarie, a unui membru Hamas în Dubai de către agenţi care au folosit paşapoarte falsificate a dus la expulzarea unor diplomaţi israelieni din ţările ale căror paşapoarte au fost utilizate. Chiar şi muzicieni de frunte şi-au contramandat concertele din Israel.Toate acestea au scos la lumină problema imaginii Israelului în lume.

Temerea este că Israelul este supus unui val din ce în ce mai puternic de delegitimizare care, dacă nu va fi ţinut sub control, ar putea pune problema unei ameninţări existenţiale. Mai mult ca oricând, Israelul are nevoie de o maşină de propagandă eficientă, capabilă să înlăture această tendinţă. Şi aici se pune întrebarea firească: cine este în fruntea relaţiilor publice israeliene, şi de ce nu a înregistrat succese mai consistente?

Una dintre cauze o reprezintă numărul mare de agenţii guvernamentale care se ocupă de relaţiile publice. De multe ori ele nu acţionează coordonat şi întârzie cu luările de poziţie cum a fost cazul cu prezentarea versiunii israeliene despre violenţele împotriva militarilor israelieni la bordul vasului turcesc Mavi Marmara, răgaz de care au profitat duşmanii Israelului.

La începutul anului, Institutul Reut, un „think tank" neafiliat din Tel Aviv, a prezentat un raport despre problema delegitimizării Israelului şi mijloacele de a o combate. Institutul a propus, printre altele, o schimbare totală a activităţii diplomatice israeliene în străinătate şi anume concentrarea atenţiei asupra focarelor unde cei care militează pentru delegitimizarea statului evreu sunt cei mai activi şi de a acţiona pentru ca aceasta să nu se extindă de la margini către centru.S-a propus şi crearea unor reţele „antidelegitimizare", prin atragerea evreilor şi israelienilor din străinătate ,care să câştige de partea lor persoanele de bună credinţă. Până acum însă, guvernul nu şi-a manifestat intenţia de a adopta recomandările Institutului Reut.