Israelienii şi palestinienii, cu ramura de măslin la Annapolis

Ehud Olmert şi Mahmoud Abbas încearcă să facă pace în Orientul Mijlociu, în prezenţa preşedintelui Bush şi a numeroşi lideri din ţările arabe. Cu exact 14 luni înainte de încheierea

Ehud Olmert şi Mahmoud Abbas încearcă să facă pace în Orientul Mijlociu, în prezenţa preşedintelui Bush şi a numeroşi lideri din ţările arabe.

Cu exact 14 luni înainte de încheierea mandatului, preşedintele George W. Bush şi-a asumat o misiune dificilă, convocând la Annapolis, în apropiere de Washington, o reuniune pentru relansarea procesului de pace israeliano-palestinian, aflat în blocaj de şapte ani.

Şansele de a se ajunge la "pacea definitivă" par însă destul de slabe: cele două părţi au poziţii divergente în multe probleme, iar palestinienii înşişi sunt divizaţi, în condiţiile în care Fâşia Gaza se află sub guvernarea Hamasului militant Islamic, iar Cisiordania este controlată de moderatul Mahmoud Abbas.

Pentru numeroşi analişti, politicieni şi experţi în Orientul Mijlociu, reuniunea de la Annapolis reprezintă un risc, un pariu politic ce s‑ar putea încheia cu un rezultat surprinzător sau un eşec cu consecinţe catastrofale, în special pentru palestinieni, menţionează "Courrier International". Iar palestinienii, israelienii şi chiar americanii nu sunt la prima conferinţă de pace ratată.

Summitul care începe azi la Annapolis ar putea fi acela al ultimei şanse pentru principalii actori ai evenimentului. În special pentru preşedintele Mahmoud Abbas, care are o ocazie unică de a intra în istorie ca un lider palestinian responsabil şi victorios, care a realizat ceea ce nu a mai reuşit nimeni înaintea lui.

Iar dacă participanţii la conferinţa din Maryland vor pleca acasă cu un acord în mână, care să cuprindă în special liniile directoare acceptabile în problema refugiaţilor palestinieni, a frontierelor şi statutul Ierusalimului, Abbas va fi primit mai mult ca sigur ca un erou nu numai de poporul său, ci şi pe scena internaţională.

Annapolis reprezintă ultima şansă şi pentru preşedintele George W. Bush, care, dacă va părăsi Casa Albă având "în palmares" un acord de pace defintiv în Orientul Mijlociu, îşi va mai recupera din imaginea pătată de războaiele din Irak şi Afganistan.

Chiar şi premierul Ehud Olmert, pe care numeroşi israelieni îl consideră slab, ar avea de profitat de pe urma reuniunii de la Annapolis. Dacă negocierile cu reprezentanţii palestinieni se vor încheia cu succes, Olmert şi-ar reface popularitatea afectată de războiul din Liban şi scandalurile de corupţie.

Iluziile pierdute ale palestinienilor

În ciuda optimismului manifestat de o parte din protagoniştii conferinţei, palestinienii nu aşteaptă mare lucru de la Annapolis. Recentele vizite efectuate de secretarul de stat Condoleezza Rice în regiune nu le-au trezit interesul. Ei vor asculta promisiunile pentru crearea unui stat palestinian, apelurile internaţionale adresate Israelului pentru oprirea incursiunilor militare; dar au învăţat că nu trebuie să aştepte prea multe de la medierile internaţionale.

Deşi este conştient că are puţine şanse de a pleca de la Annapolis cu "mâinile pline", Abbas joacă ultima carte: speră că va uşura suferinţele pe care palestinienii le îndură în ultimii ani. Acesta este însă un pariu pentru viitor, pentru că Abbas are toate şansele să se confrunte cu mânia mişcării Hamas, care nu va rata ocazia de a-l arăta acuzator cu degetul şi de a-l învinovăţi pentru tot ce va urma.

Implicarea lui Bush vine cu întârziere

Statele Unite au ales calea păcii în Orientul Mijlociu cu o întârziere de şase ani, iar preşedintele Bush riscă să nu mai aibă suficient timp pentru a face ceva ce va fi reţinut de istorie în această problemă. Bush doreşte crearea unui stat palestinian paşnic şi democratic în vecinătatea Israelului înainte de sfârşitul mandatului său, în ianuarie 2009.

Dar o serie de analişti susţin că acţiunile sale pentru atingerea acestui obiectiv au fost aproape nule şi că a adoptat aproape sistematic poziţiile Israelului. În timpul mandatului lui Bush, Israelul şi-a extins coloniile din Cisiordania, a început să construiască o barieră de securitate între zonele aflate sub control palestinian şi a dus un război sângeros cu Hezbollahul şiit în Liban, ceea ce a suscitat nemulţumirea lumii arabe, şi nu numai.

Căni-suvenir cu instrucţiuni de spargere dacă discuţiile eşuează

Un comerciant palestinian vinde căni-suvenir cu ocazia conferinţei de pace pentru Orientul Mijlociu de la Annapolis, care au inclusiv instrucţiuni pentru a le sparge dacă discuţiile eşuează, relatează Reuters. Pe cană sunt desenate un porumbel şi o ramură de măslin, sub care scrie, în engleză: "Vă rog, păstraţi acest suvenir, dar în caz de eşec al conferinţei, sunteţi rugat să spargeţi cana".

Tareq Abu Dayya, care are un magazin de cadouri în Gaza, a declarat că aceste căni simbolizează speranţa că această conferinţă poate duce la crearea unui stat palestinian, dar şi aşteptările lui slabe de succes. "În cazul în care conferinţa nu are succes, săracul cetăţean nu poate să facă altceva decât să spargă cana. Sfârşitul poveştii", a explicat Abu Dayya, adăugând că aceste căni vândute cu 2,5 dolari bucata se bucură de succes.

"Gesturi de bunăvoinţă", pe ultima sută de metri

Israelul a făcut săptămâna trecută "câteva gesturi" de bunăvoinţă în favoarea preşedintelui palestinian, Mahmoud Abbas. Guvernul Olmert a autorizat exportul spre ţările europene a produselor agricultorilor palestinieni, cum ar fi florile. Din 12 iunie, mai precis cu trei zile înainte ca Fâşia Gaza să cadă în mâna Hamasului, niciun produs palestinian nu a mai fost exportat deoarece principalul punct de tranzit al mărfurilor dintre Fâşia Gaza şi Israel, cel de la Karni, a fost închis.

Porivit Paltrade, organismul palestinian pentru statistici economice, blocajul acestei zone a făcut ca 95% din societăţi să-şi oprească activitatea şi să-şi trimită muncitorii în şomaj. Printre alte "gesturi de bunăvoinţă" figurează şi eliberarea a 431 deţinuţi, membri Fatah, mişcarea preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas. Şeful guvernului de la Tel Aviv a mai promis îngheţarea înfiinţării de noi colonii în Cisiordania, dar a anunţat că va continua să construiască în cele deja existente, în ciuda opoziţiei palestiniene.