Adevarul.ro

Parlamentul de la Reykjavik va lua în discuţie o iniţiativă ce prevede adoptarea unor legi care să ofere protecţie sporită jurnaliştilor şi surselor lor, astfel încât să crească libertatea de exprimare. Dacă iniţiativa va avea succes, ziarele, posturile de televiziune şi website-urile din întreaga lume şi-ar putea deschide birouri offshore în Islanda.

Proiectul, intitulat Iniţiativa Islandeză pentru Modernizarea Mass-media, a fost înain­tat ieri oficial Legislativului de la Reykjavik de câţiva parlamentari, mobilizaţi de reprezentanţi ai website-ului WikiLeaks, specializat în publicarea dezvăluirilor jurnalistice, pe surse.

Dacă iniţiativa va găsi sprijinul necesar, parlamentul va cere guvernului să ia în discuţie introducerea unui set de legi care să-i protejeze pe jurnalişti şi sursele lor.

Acest lucru ar urma să se realizeze prin încorporarea în legislaţia islandeză a „bunelor practici" legislative din întreaga lume, după cum a declarat pentru BBC Julian Assange, editor la WikiLeaks.

„Există legi bune în diferite ţări, dar nicio ţară care să le aibă pe toate", a spus Assange. Proiectul are sprijinul a 14 parlamentari şi chiar a unora dintre membrii guvernului islandez.

Dacă propunerea devine realitate, orice ziar din lume sau alt canal de mass-media şi-ar putea deschide un birou, sau numai un server, la Reykjavik, plasându-se în jurisdicţia islandeză.

Este exact ceea ce face acum WikiLeaks, care are servere plasate în locaţii strategice din întreaga lume, ce îi permit să publice sau să canalizeze informaţiile prin ţări unde cadrul legal e permisiv pentru scopurile sale.

„Superman juridic"

WikiLeaks a avut peste 100 de procese împotriva sa în ultimii trei ani, dar nu a pierdut niciunul. Legislaţia ar urma să ofere protecţie juridică pentru sursele informaţiilor, ca şi protecţie pentru comunicaţiile dintre surse şi jurnalişti. Vor fi incluse şi măsuri pentru a pune capăt aşa-zisului „turism de calomnie", adică practica de a intenta procese în jurisdicţiile cele mai favorabile, indiferent de ţara unde îşi au sediul părţile implicate.

Potrivit propunerilor, acuzaţii de calomnie ar putea deschide ei înşişi contraprocese în Islanda împotriva „turiştilor de calomnie". Andrew Scott, conferenţiar în drept la Şcoala Economică de la Londra a declarat pentru BBC că aceste măsuri „ar transforma umilul (jurnalist) islandez într-un superman juridic, care nu ar putea fi atins de niciun tribunal din afara Islandei pentru comentariile făcute în ţara sa".

Măsurile de reformă vizează nu numai protecţia jurnaliştilor dar şi a companiilor care le publică materialele, a website-urilor care le găzduiesc informaţiile sau a altor intermediari. „Scopul legislaţiei nu este de a permite publicarea fără restricţii a unor insulte sau de a face din Islanda o ţară a tabloidelor, a pedofililor sau a altor activităţi de acest fel", explică iniţiatorii.

Ei spun că anumite lucruri vor rămâne ilegale în continuare. „Ideea este de a crea un cadru favorabil jurnalismului de investigaţie şi libertăţii de exprimare, un mediu prietenos care va atrage afacerile mass-media din întreaga lume", explică Julian Assange.

Ţară receptivă la schimbare

Motivul pentru care a fost aleasă Islanda este că mediul politic de aici este receptiv la schimbare, spun iniţiatorii. În plus, Islanda ocupă locul I în Indexul Libertăţii Presei publicat anul trecut de organizaţia „Jurnalişti fără frontiere", ceea ce înseamnă că are deja una dintre cele mai permisive sisteme legislative din lume, în privinţa libertăţii de exprimare.

Editorii Wikileaks cred că aici există şi voinţă politică pentru acest tip de reformă, deoarece presa islandeză a avut de suferit din cauza „turismului de calomnie".

Experienţa Wikileaks

Propunerea făcută Islandei de WikiLeaks pleacă de la experienţa proprie. Website-ul are servere plasate în locaţii strategice din întreaga lume, care îi permit să publice sau să canalizeze informaţiile prin ţări unde cadrul legal e permisiv. WikiLeaks nu a pierdut niciun proces din ultimii trei ani.