Islamul se vrea bloc economic

Indonezia şi Malaysia conduc o integrare economică pragmatică a lumii islamice, arabo-asiatice. Osatura este asigurată de conductele de petrol Liderii politici şi de afaceri participanţi

Indonezia şi Malaysia conduc o integrare economică pragmatică a lumii islamice, arabo-asiatice. Osatura este asigurată de conductele de petrol

Liderii politici şi de afaceri participanţi la summitul World Islamic Economic Forum, din Malaysia, au dorit să reformeze imaginea statelor islamice, din conflictuale şi corupte în efervescente şi prospere. Ultima lor dorinţă: o Piaţă Comună Islamică - de mărimea Chinei sau Indiei.

"Trebuie să schimbăm atitudinea partenerilor noştri faţă de noi, de la ceva negativ - dacă nu ostil - la ceva pozitiv şi entuziast", a recomandat preşedintele indonezian, Susilo Bambang Yudhoyono, în deschiderea celui de-al treilea summit World Islamic Economic Forum (WIFE), organizat în comun, la Kuala Lumpur, de vecinele Indonezia şi Malaysia.

Fără legătură cu World Economic Forum care adună în fiecare an liderii lumii globalizate la Davos, WIEF a fost iniţiat în 2005 pentru consolidarea legăturilor dintre ţările islamice. Ediţia din acest an a fost dedicată extinderii rolului femeilor şi tinerilor în lumea musulmană.

Şcoală nouă

De aceea, în loc de irakieni şi palestinieni, vorbitorii din Kuwait, Pakistan sau Malaysia s-au referit la crearea de slujbe şi asigurarea educaţiei pentru tineri - prin fapte, nu doar prin discursuri şi ceremonii. Societăţi multiculturale, Indonezia şi Malaysia se vor "exemple de succes al îmbinării Islamului moderat cu modernitatea"; e drept, în Indonezia cresc şi atentatori islamişti, iar în Malaysia se contestă convertirea unei musulmane la creştinism şi legalitatea unui cuplu pe care un hindus şi o musulmană l-au făcut timp de 21 de ani - chestiunile religioase ale musulmanilor sunt tratate de tribunale islamice. Preşedintele Indoneziei a vorbit despre necesitatea schimbării "curriculei" din madrasse - şcolile islamice asiatice acuzate că predau doar fundamentalismul religios în detrimentul ştiinţelor pozitive şi sociale. Premierul Malaysiei a adăugat că musulmanii au nevoie să muncească cu aceeaşi devoţiune cu care se roagă.

Susilo Bambang Yudhoyono şi Abdullah Ahmad Badawi au ajuns împreună la concluzia că lumea islamică trebuie să-şi folosească controlul asupra celor două treimi din energia globală pentru a câştiga acces la cunoştinţe şi tehnologii. Mai departe va trebui să lucreze o Piaţă Comună Islamică - care să ajute la o creştere alertă a economiilor din statele musulmane, "blocate acum de politici inconsistente, dependenţa de resursele şi protecţionismul statelor dezvoltate faţă de produsele manufacturate în lumea islamică".

Bazar emergent

Pe de altă parte, în prezent, un bloc economic islamic este departe de a fi conturat: ţările musulmane au încă schimburi reduse. Cele 56 de naţiuni membre ale Băncii Islamice pentru Dezvoltare expediază 51% din exporturi către statele industrializate şi doar 13,5% între ele.

Situaţia se schimbă însă, pe axa arabo-asiatică - unde se întâlnesc surplusul de capital arab şi creşterea economică din statele islamice ale Asiei. Statele arabe din Golf exportă petrol brut şi produse rafinate, aluminiu sau aur în Malaysia, de unde importă furnituri, bijuterii, motoare, electronice sau ulei de palmier. Anul acesta, Consiliul de Cooperare al Golfului va investi în Asia 20-30 miliarde de dolari - faţă de 18 anul trecut. Qatar şi Kuwait investesc patru miliarde de dolari în rafinării, energie electrică, hoteluri şi asigurări din Pakistan. Emaar Properties, cel mai mare dezvoltator arab, va investi alte miliarde de dolari în proiecte rezidenţiale şi de turism din Indonezia. Proiectele de infrastructură din Asia, inclusiv conducte pentru transportul hidrocarburilor, cer un trilion de dolari în următorii cinci ani - cam cât a realizat Orientul Mijlociu din hidrocarburi în anul 2000.

Iranul şi China, pe conductă

WIEF din Kuala Lumpur a dat şi ocazia semnării unui ambiţios proiect prin care companii din Malaysia, cu parteneri din Indonezia şi Arabia Saudită, doresc să evite transportul petrolului prin Strâmtoarea Malacca, dominată de Singapore. O conductă de 310 kilometri şi şapte miliarde dolari ar transporta petrol asiatic sau arab prin nordul Malaysiei grăbind cu trei zile ajungerea lui în China, Japonia sau Coreea de Sud - este vorba despre 15% din petrolul brut vânturat prin lume. Deşi acordul a fost prezentat de oficiali ca o întreprindere privată, cunoscătorii lumii afacerilor politice cu petrol găsesc în spate interese de stat inclusiv ale Iranului şi Chinei. Malaysia doreşte să preia din câştigurile rivalului Singapore şi nu face politica SUA - precum oraşul-stat. Iranul are bani de investit şi doreşte o alternativă de transport la strâmtoarea pe care SUA i-ar putea-o închide în caz de atac sau embargo. China avea deja în vedere o traversare a petrolului arab peste Burma, spre avida provincie sud-vestică Yunan.

Yoga pentru arabi

Dezvoltarea fulminantă a Emiratelor se face cu mână de lucru străină - îndeosebi asiatică. Dacă tradiţional indienii erau angajaţi în construcţii, turism sau sănătate, India şi UAE negociază acum un mecanism de atestare a permiselor şi contractelor de muncă în IT. Potrivit altei tradiţii a diasporei indiene, la Dubai a fost înfiinţat anul trecut centrul "Prieteni ai Yoga", care predă, în diferite părţi ale Emiratelor, vechile forme de meditaţie şi tehnici de respiraţie indiene celor care vor să rămână sănătoşi fizic şi mental în mijlocul stilului de viaţă "mecanic" care a prins şi în Golf. Primii elevi au fost indieni, dar şi pakistanezi sau europeni; mai nou, au început să vină însă şi emiratezi. "Acum înţeleg şi ei cât de important este să rămâi sănătos", spune unul dintre organizatorii cursurilor de yoga pentru arabi.

Liber schimb arabo-asiatic

Pe noul "Drum al mătăsii" circulă acum hidrocarburi, bunuri şi tehnologii, plus investiţii de portofoliu sau capital uman. Dar mai ales petro-dolari.

Asia are nevoie de tot mai multă energie. Unul dintre rezervoare este acelaşi Orient Mijlociu - pe care se bat şi americanii sau europenii. Arabia Saudită şi Japonia au organizat, luna trecută, la Riad, cu participarea Agenţiei Internaţionale pentru Energie, un forum de o singură zi fiind dedicat consolidării încrederii mutuale dintre statele exportatoare şi importatoare de petrol ale "Asiei mari". Au mai participat China, Coreea de Sud, India, Pakistan, Iran, Irak, Oman, Kuwait, Bahrain, Emiratele, Filipinele, Thailanda, Indonezia, Malaysia, Brunei şi OPEC.

Viitorul energetic

În prima parte a zilei s-a discutat despre viitorul energetic al Asiei, perspectivele extinderii comerţului cu gaze şi petrol între estul şi vestul Asiei, despre fluctuaţiile pieţei şi scenarii alternative. După prânz s-a trecut la interdependenţa economică şi energetică a statelor asiatice. Necesarul de investiţii în explorare, producţie, rafinare şi marketing continua această interdependenţă la întregul bloc Asia-Orientul Mijlociu.

Arabia - mare şi tare

Summitul Ligii Arabe din martie, de la Riad, a consacrat rolul de lider al lumii arabe pe care regele Abdullah bin Abdul Aziz l-a asumat pentru Arabia Saudită. Riadul doreşte, din nou, ca, prin atenuarea diferendelor dintre statele şi liderii arabi, regiunea să fie actor al propriei sorţi. La fel de semnificant, Riadul impulsionează integrarea economică a Orientului Mijlociu prin crearea unei zone de liber-schimb panarabe. Cu resursele sale de energie, o "Arabie mare" ar deveni următoarea putere emergentă după China şi India. Regiuni în curs de integrare asemănătoare - ca ASEAN - evaluează deja oportunităţile.

Vechi din 1964, proiectul Pieţei Comune Arabe - care implică Iordania, Siria, Egipt, Irak şi Libia - a eşuat din cauza diviziunilor politice interarabe. În martie 2001, Liga Arabă dădea, la Amman, un nou imbold unui bloc economic arab; după o jumătate de an se vorbea deja, la Riad, despre Great Arab Free Trade Area (GAFTA) - al cărei rol ar fi obţinerea unei interdependenţe economice între statele arabe, care să ajute la stabilizarea regiunii. Strategia prevede întâi stabilirea unei uniuni vamale, cu plecare de la o zonă de liber-schimb - după modelul celei din Golf. Apoi ridicarea restricţiilor de circulaţie a capitalului interarab şi uşurarea investiţiilor directe reciproce. Ulterior, o reţea de drumuri şi căi ferate ar lega lumea arabă, în urma unor parteneriate între companii de stat. Mâna de lucru arabă va fi astfel liberă să circule între statele de origine. Nu în ultimul rând, creşterea economică arabă mizează şi pe energia nucleară.

Mecca antreprenorilor

Pivotul unei astfel de "uniuni arabe" este Arabia Saudită, ale cărei forţă economică şi rol strategic sunt recunoscute nu doar în cadrul Ligii Arabe ori al Consiliului de Cooperare al Golfului,dar şi al Organizaţiei Ţărilor Islamice. Suspectată şi blocată în Vest - recte SUA -, Arabia Saudită se află acum în fruntea unui Orient Mijlociu preocupat de propria creştere şi dezvoltare, ca bloc regional. Mai departe, Riadul este un releu pe axa noii politici arabo-musulmane numite "Look East", de mutare a atenţiei de la Occident la Asia. Interesul invers este la fel de evident. Rusia a semnat în 2005 un acord de liber schimb cu Egiptul. UE a anunţat că doreşte un astfel de acord cu nouă state din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. SUA au făcut la fel cu şase dintre ele. "Drumul mătăsii" redevine ce a fost şi mai mult decât atât.

Prinţul investitor

Tot mai mulţi investitori din Orientul Mijlociu plecaţi în căutarea diversificării portofoliilor descoperă economiile emergente din Asia, unele fiind state islamice. Cel mai puternic investitor saudit are mereu deschisă uşa liderilor locali.

Înainte de 2001, investitorii din Golful Persic îşi plasau capitalul îndeosebi în America şi Europa. După 11 septembrie, cel puţin SUA au devenit circumspecte chiar şi cu investitorii arabi - cu atât mai mult în sectoare strategice, precum porturi, aeroporturi şamd.

Fără a scăpa din ochi oportunităţile din SUA sau UE - mai ales cele din imobiliare -, investitori arabi din ce în ce mai sofisticaţi riscă acum tot mai mult capital în economiile emergente asiatice, precum China, India şi alte state din Extremul Orient.

Acţionar unic

Prinţul Alwaleed bin Talal bin Abdul Aziz Al Saud este nepotul regelui Arabiei Saudite şi, cu o avere de 20,3 miliarde dolari, al 13-lea magnat al lumii. Cel mai bogat arab are proprietăţi pe tot globul şi stocuri de acţiuni la grupuri americane gen Citigroup - unde este cel mai mare investitor unic -, News Corp. sau Disney. Nu s-a plâns că SUA i-ar fi refuzat noi investiţii, dar, chiar şi aşa, a făcut în luna aprilie un turneu de zece zile prin capitale ale Asiei pentru a discuta afaceri direct cu liderii din Indonezia, Malaysia, Singapore, Thailanda - culminând cu preşedintele Ju Jintao. "Să fim serioşi, în statele în curs de dezvoltare ai nevoie de acces direct la decidenţi, pentru a face lucrurile să se mişte repede", a recunoscut prinţul saudit, într-un interviu acordat pentru "Financial Times" în Singapore.

Liderul din Hong Kong i-a prezentat Bursa şi l-a condus prin Disneyland. Prinţul Alwaleed bin Talal a pompat deja miliarde de dolari în oferta iniţială făcută de Banca Industrială şi Comercială a Chinei şi a devenit acţionar major al Grupului chinez de construcţii în comunicaţii.

Capital de lux

De data asta a fost interesat însă de segmentul de lux al pieţei hotelurilor şi staţiunilor. Compania sa de gen - Kingdom Holding Investment (KHI) -, centrată până acum pe Orientul Mijlociu şi Africa, caută expansiunea în statele asiatice care cresc graţie potenţialului propriu şi al creşterii chineze. Principalele ţinte: China, Coreea de Sud şi Filipinele.

La Manila, preşedinta Gloria Aroyo i-a mulţumit prinţului saudit pentru investiţia de 153 milioane dolari în ridicarea unui complex hotelier de lux în districtul financiar al capitalei filipineze. "Investiţiile grupului prinţului Alwaleed în Filipine sunt clar un vot de încredere din partea Orientului Mijlociu, care este un bastion al interesului nostru naţional din cauza prezenţei a peste un milion de lucrători filipinezi în acea parte a lumii", a considerat că trebuie să spună un comunicat al preşedintei Aroyo - în timp ce în sudul arhipelagului, armata filipineză lupta cu separatiştii musulmani.

Comentariu

Vocea raţiunilor

Audiatur et altera pars. Chiar şi când sunt sudice, orientale ori musulmane. Presa nord-atlantică - la care este racordată şi cea românească, reformată - se face preponderent tribuna unor mesaje partizane - cel puţin cultural, dacă nu şi politic -, chiar şi când ascultă mai multe surse. Acţiunile din Orient despre care se povesteşte în Occident au la bază raţiuni care, astfel, ne scapă. E valabil şi invers.

Autor şi columnist indian, care scrie despre armonie comunală şi împotriva terorismului, Tanveer Jafri caută să explice cum a ajuns o religie al cărei mesaj spiritual este dragostea şi fraternitate umbrelă pentru terorism. Răspunsul îl fixează cu 1.400 de ani în urmă, când sfinţii Islamului au pierdut leadership-ul în faţa conducătorilor politici ai musulmanilor - împăraţi, regi, sultani, dictatori. Adesea nemiloşi până la inuman, pentru menţinerea puterii şi extinderea teritoriilor aceştia au comis acte deloc islamice, dar, ca lideri musulmani, au asociat direct cruzimile cu Islamul. Restul e tot istorie.

Mai aproape de prezent, Husain Haqqani, între altele copreşedinte al Islam and Democracy Project iniţiat de Institutul Hudson, descrie, pentru "Arab News", o lume musulmană permeabilă la cele mai aberante zvonuri, ca urmare a unui climat de insecuritate şi a ignoranţei larg răspândite. "Fascinaţia contemporană a musulmanilor pentru teoriile conspiraţioniste limitează capacitatea discutării raţionale a relaţiilor internaţionale". Teoriile conspiraţioniste i-au cucerit pe musulmani când propria comunitate a pierdut puterea economică, ştiinţifică şi politică, pe fondul ascensiunii tehnologice a Occidentului creştin. "Musulmanii nu sunt slabi pentru că au fost colonizaţi; au fost colonizaţi pentru că au devenit slabi". Lumea musulmană are azi o mare rată de analfabetism şi cheltuie doar 0,2% din PIB pentru R&D. Ca efect, doar 3% din pakistanezi cred azi că Al-Qaida este responsabilă pentru atacul din 11.09, iar unii lideri paştuni invocă o "conspiraţie occidentalo-sionistă" de sterilizare a următoarei generaţii de musulmani, ca parte a "războiului împotriva Islamului". Într-un stat arab a circulat cu succes zvonul unui milion de pepeni infestaţi cu HIV. Haqqani crede că ignoranţa nu depinde atât de alfabetizare, cât de teamă şi bigotism. Ignoranţa este o atitudine.