Ioana D’Arc, disputată electoral în Franţa

Imaginea eroinei naţionale a Franţei, Ioana D'Arc, a fost zilele trecute motivul unei dispute aprinse între preşedintele Nicolas Sarkozy şi lidera Frontului Naţional, Marie Le Pen. Ambii se înghesuie pe culoarul de dreapta la alegerile prezidenţiale din aprilie.

Ioana D'Arc, supranumită şi Fecioara din Orleans este unul dintre cele mai cunoscute simboluri istorice ale ţării, fiind asociată cu victoria franceză împotriva englezilor în Războiul de 100 de ani.

Rolul ei în conflict a făcut subiectul unei îndelungate controverse, fiind considerată de unii o sfântă datorită viziunilor sale religioase (în 1920 a fost sanctificată de Vatican), de alţii o eroină a luptei de eliberare naţională, iar de alţii o găselniţă a curţii regale franceze pentru a obţine sprijinul popular în război. La începutul secolului XX, a fost folosită ca simbol şi de socialiştii lui Jean Jaures.

Simbol naţional sau electoral ?

La 600 de ani de la naşterea ei, a ajuns din nou motiv de dispută aprinsă în mediile politice franceze. Revendicată încă din anii '80 ca simbol al formaţiunii de extremă dreaptă Frontul Naţional, Ioana D'Arc a fost comemorată vineri de preşedintele Nicolas Sarkozy chiar în localitatea în care aceasta s-a născut, Domremy, ocazie cu care preşedintele a subliniat că nu mai trebuie folosită ca simbol al "divizării francezilor".

"Ioana nu aparţine niciunui partid, niciunei facţiuni, niciunui clan", a declarat Sarkozy, care îşi dispută intens un loc în turul doi al alegerilor prezidenţiale din aprilie cu candidatul Frontului Naţional, Marine Le Pen, celălalt loc fiind acontat, potrivit sondajelor de opinie, de socialistul Francois Hollande. În ultimul sondaj din decembrie, Sarkozy avea 24% din voturi, iar Marine Le Pen 20%.

"Poziţia lui Sarkozy referitoare la Ioana D'Arc este clar ori o încercare de a lua din voturile extremei drepte, ori de a revendica acest simbol", a spus Olivier Bouzy, director al Centrului "Ioana D'Arc" din Orleans. Preşedinţia franceză a subliniat că prin omagiul adus eroinei naţionale, preşedintele Sarkozy nu a urmărit niciun beneficiu electoral, ci doar să cinstească memoria unei figuri istorice a ţării.

Pe de altă parte, Marine Le Pen nu a avut niciun dubiu cu privire la intenţiile preşedintelui. "Da, aparţine tuturor francezilor. Dar văd că Sarkozy aleargă pe urmele mele. Ar trebui să ştie că eu am convingeri mai ferme, o inimă mai pură şi picioare mai lungi", a spus ea.

"Ioana D'Arc a eliberat Franţa, Sarkozy o supune străinilor"

Le Pen a subliniat că Ioana D'Arc nu poate face parte din pantheonul partidelor care au "adus în Franţa europenismul şi mondialismul, care vor să o dizolve într-o Europă federală şi au organizat o imigraţie străină masivă".

În dezbaterea pe această temă s-au implicat şi alte partide şi candidaţi cu mai puţină priză la alegători. Nicolas Dupont-Aignan, candidatul unui mic partid gaullist, a spus că supunerea tot mai mare a lui Sarkozy faţă de instituţiile europene şi Germania este contrară spiritului care a animat-o pe Ioana D'Arc. "Ea a iubit Franţa şi a eliberat-o de sub opresiune. Nicolas Sarkozy a pus-o sub control străin", a spus el.

Cu ocazia ceremoniilor comemorative organizate vineri şi sâmbătă, Jacques Blaquart, episcopul de Orleans, Jacques Blaquart, a spus că regretă „derapajele care au apărut în mod nefericit" între partidele politice cu privire moştenirea Ioanei D'Arc.