Intrigi de alcov, bani şi politică la curtea autocraţilor dinastici din Asia Centrală

Dariga Nazarbaieva, Gulnara Karimova şi Bermet Akaieva - pregătite să asigure succesiunea părinţilor lor în Kazahstan, Uzbekistan şi Kârgâzstan Regimurile din Asia Centrală luptă

Dariga Nazarbaieva, Gulnara Karimova şi Bermet Akaieva - pregătite să asigure succesiunea părinţilor lor în Kazahstan, Uzbekistan şi Kârgâzstan

Regimurile din Asia Centrală luptă din răsputeri să se menţină la putere. Fiicele preşedinţilor din Kazahstan, Uzbekistan şi Kârgâzstan sunt nevoite să se ocupe de politică, în ciuda voinţei lor, pentru că doar continuitatea la guvernare poate oferi garanţii solide pentru familiile lor.

Modul în care sunt conduse aceste ţări este considerat de organizaţiile de apărare a drepturilor omului drept dictatorial, dar Occidentul închide ochii pentru că sunt bogate în hidrocarburi. "Prietenia" lor este curtată atât de Rusia, cât şi de Statele Unite.

Numele fiicelor preşedinţilor Kazahstanului, Uzbekistanului şi ale fostului preşedintele din Kârgâzstan sunt date uitării. Presa a trimis-o pe Dariga Nazarbaeva în exil politic. Opoziţia îi promite Gulnarei Karimova funcţii înalte pe site-urile internet.

Între timp, Bermet Akaieva, care se află sub arest la domiciliul său din Bişkek, luptă pentru viitorul său politic.
Dariga Nazarbaieva, în vârstă de 45 de ani, a fost îndepărtată de la conducerea partidului proprezidenţial Nur-Otan, condus până nu de mult de tatăl său, ceea ce a intensificat zonurile că a căzut în dizgraţie. Numele său nu se mai află pe listele candidaţilor partidului aflat la putere pentru Camera Deputaţilor.

Probleme din cauza soţului

La alegerile precedente, Dariga Nazarbaieva a fost aleasă în Camera inferioară a Legislativului din Kazahstan pe listele Partidului Assar, înfiinţat şi condus chiar de ea. Formaţiunea a fuzionat apoi cu partidul proprezidenţial Nur-Otan, care s-a distanţat de Dariga Nazarbaieva, spre surprinderea clasei politice din Kazahstan.

Analiştii politici au estimat că eşecul carierei politice a fiicei preşedintelui Kazahstanului este cauzat de soţul său, Rakat Aliev, care în mai a fost demis din postul de ambasador al Kazahstanului în Austria. Acuzat de răpirea unui coproprietar de bancă, Rakat este acum dat în urmărire internaţională.

Poliţia a percheziţionat nu numai casa celor doi soţi, cât şi locuinţa tatălui lui Rakat, Mukhtar Aliev, academician şi membru în consiliul politic al Partidului Nur-Otan, ceea ce constituie un eveniment fără precedent. Dacă relaţiile între preşedinte şi ginerele său nu au fost deloc bune, tatăl ginerelui preşedintelui, un om de ştiinţă respectat în Kazahstan, era, în schimb, o persoană intangibilă.

Ultima lovitură care a dus la ruperea relaţiilor între familiile Nazarbaiev şi Aliev a fost divorţul lui Rakat de Dariga. Rakat i-a asigurat pe ziarişti că soţia sa a divorţat la presiunile tatălui său.

Versiunea conform căreia fiica preşedintelui şi-a sacrificat căsnicia pentru politică sau în urma presiunilor făcute de tatăl său îi convine foarte mult lui Rakat Aliev. Apropiaţii celor doi susţin însă că Dariga şi Rakat s-au despărţit discret înainte ca divorţul să fie anunţat oficial. În ultimii ani, Dariga era mai apropiată de tatăl său decât de soţ.

Divorţ prin telefon

Nimic nu arată că Dariga Nazarbaieva ar fi susţinut ambiţiile prezidenţiale ale soţului său. Arestat la Viena şi eliberat pe cauţiune, Rakat Aliev a declarat că Dariga a înaintat acţiunea de divorţ după ce el a avut o discuţie telefonică cu preşedintele Nursultan

Nazarbaiev, pe care îl anunţase că intenţionează să-şi prezinte candidatura pentru alegerile prezidenţiale. Analiştii susţin că ceea ce i s-a întâmplat lui Aliev face parte din procesul de concentrare a puterii în mâinile lui Nazarbaiev.

Acesta a reuşit să impună parlamentului un aşa-zis proiect de reformă constituţională care reduce mandatul şefului statului de la şapte la cinci ani, eliminând însă limitarea de două mandate succesive pentru actualul preşedinte.

Luna trecută, liderul de la Astana a anunţat că va dizolva Camera inferioară a parlamentului, convocând alegeri anticipate pe 18 august. El a prezentat această reformă ca pe o liberalizare a regimului politic, opoziţia nedispunând în prezent decât de un singur mandat în Majilis, Camera inferioară a parlamentului.

"Având în vedere rolul istoric esenţial al preşedintelui ca unul dintre fondatorii unei ţări noi şi independente şi de nevoia de continuare a reformelor politice şi economice demarcate, s-a luat această decizie, se justifica parlamentarul Iermet Zumabaiev. Nursultan Nazarbaiev, în vârstă de 66 de ani, fost muncitor în siderurgie, care deţine puterea din 1989, a proclamat independenţa ţării în 1991. Actualul său mandat ar fi expirat în 2012.

El şi-a păstrat funcţia prin intermediul unor decrete, referendumuri şi alegeri criticate de opoziţie şi Occident pentru nerespectarea regulilor democratice. Ţara cu 15 milioane de locuitori, vecină cu Rusia şi China, are o creştere economică de 10 la sută şi rezerve de petrol de 24 miliarde de barili. Astana este considerată de Washington un partener important în Asia Centrală, în pofida problemelor legate de respectarea drepturilor omului.

Gulnara Karimova nu vrea să dea moda pe "tronul" Uzbekistanului

Un ginere care vizează locul socrului nu este însă o noutate în viaţa politică din Asia Centrală. În urmă cu câţiva ani, soţul Gulnarei Karimova, Mansur Maksudi, om de afaceri american de origine uzbekă, a fost îndepărtat din familie din motive politice. Şi aceasta deşi Mansur Maksudi nu a îndrăznit să pretindă pe faţă postul de preşedinte.

Dar, în cazul său, un rol fatal l-au avut zvonurile conform cărora tatăl lui Mansur nu rata nicio ocazie de a se prezenta drept tatăl viitorului preşedinte al Uzbekistanului. Iar zvonurile au înfuriat-o pe fiica preşedintelui, care a cerut divorţul pe motiv că soţul său nu are simţul umorului.

Scenariile conform cărora chiar Gulnara i-ar putea lua locul tatălui său s-au intensificat, pe fondul pregătirilor pentru alegerile prezidenţiale care vor avea loc în Uzbekistan la sfârşitul acestui an. Presa susţine acum că Gulnara Karimova ar putea deveni guvernator al marii regiuni Kaşkadaria. Şi, după câte se pare, această alegere nu ar fi întâmplătoare.

La sfârşitul anilor `80, Islam Karimov, din simplu preşedintele al comitetului raional al Partidului Comunist din regiunea Kaşkadaria, era propulsat în postul de prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Uzbekistan.

Nu i-a fost prea greu să rămână la putere până acum. Preşedintele Karimov este sigur că regiunea care s-a dovedit a fi "norocoasă" pentru el trebuie să-i asigure un start bun şi fiicei sale în cariera politică. Dar Gulnara Karimova poate da peste cap aceste planuri, deoarece este mai pasionată de activitatea sa de stilist şi bijutier.

Oamenilor din Uzbekistan le vine greu să creadă că tânăra în vârstă de 35 de ani ar putea oferi recepţii somptuoase pentru politicienii ruşi şi elita oamenilor de afaceri sau să prezinte rapoarte despre stadiul comenzilor pentru stat, aşa cum fac majoritatea guvernatorilor din Uzbekistan.

Dar, pentru tatăl său, preşedintele Kazahstanului, nu există altă variantă pentru transferul de putere în afară de alegerea unui succesor din rândul copiilor.

Ascensiunea fiicei fostului preşedinte kârgâz, curmată de revoluţia lalelelor

Fiicele preşedinţilor sunt nevoite să se ocupe de politică, fie că doresc sau nu. Şi aceasta pentru că doar continuitatea la putere poate oferi garanţii solide pentru familiile lor. Exemplul familiei Akaeiva, ai cărei membri sunt urmăriţi în justiţie de noile autorităţi de la Bişkek, este grăitor pentru liderii actuali din Asia Centrală. Bermet Akaieva, în vârstă de 36 de ani, şi susţinătorii săi aşteaptă să fie judecaţi de noile autorităţi din Kârgâzstan.

Ei sunt acuzaţi că au pus la cale mişcările de stradă care au avut loc recent la Bişkek. Fiica fostului preşedinte al Kârgâzstanului, destituit în urmă cu doi ani în urma revoluţiei lalelelor, s-a prezentat la alegerile legislative parţiale, dar, cu trei zile înainte de scrutin, a fost scoasă de pe liste.

Susţinătorii lui Bermet Akaieva şi ai altor candidaţi au organizat imediat o manifestaţie în faţa tribunalului din districtul Keminski. Judecătorii i-au permis, iniţial, fiicei fostului preşedinte să-şi prezinte candidatura, după care şi-au retras decizia. Un grup de participanţi la manifestaţie a încercat să ia cu asalt clădirea tribunalului. Bermet Akaieva a fost acuzată că a organizat acest incident.

Membri ai organizaţiilor drepturilor omului au afirmat că fiica fostului preşedinte a fost victima unor infracţiuni la limita legalităţii, deoarece supravegherea locuinţei fără dreptul la corespondenţă nu figurează în Codul Penal din Kârgâzstan.

Militanţii pentru drepturile omului au estimat că, prin aceste proceduri, autorităţile de la Bişkek nu au urmărit altceva decât să o intimideze pe Bermet Akaieva şi să o ţină departe de scena politică din Kârgâzstan. Rezultatul este însă contrar.

În persoana lui Bermet Akaieva, adversarii săi s-au lovit de caracterul unei femei decise şi perseverente. Acum, toată lumea din Kârgâzstan este convinsă că, mai devreme sau mai târziu, Bermet are mari şanse să se impună pe scena politică de la Bişkek.