Insula Şerpilor, stâncă nelocuibilă

Bogdan Aurescu a folosit hărţi NASA şi documente ucrainene în sprijinul argumentelor prezentate judecătorilor Pledoariile României în cea de-a doua zi a procesului de la Haga au fost

Bogdan Aurescu a folosit hărţi NASA şi documente ucrainene în sprijinul argumentelor prezentate judecătorilor

Pledoariile României în cea de-a doua zi a procesului de la Haga au fost "dedicate" Insulei Şerpilor, prezentată ca o formaţiune stâncoasă, izolată şi neospitalieră.

Bogdan Aurescu, agentul României, a făcut o prezentare detaliată a Insulei Şerpilor, subliniind că, în cadrul procedurilor de delimitare, aceasta trebuie "ignorată" dincolo de cele 12 mile marine de mare teritorială de care beneficiază deja.

Folosind imagini din satelit de pe site-ul NASA, directorul general în MAE a afirmat că insula nu este decât "o protuberanţă stâncoasă" în Marea Neagră. Mai mult, din cauza eroziunii şi a ridicării nivelului mării, suprafaţa insulei se micşorează de la an la an. El a citat inclusiv presa ucraineană, potrivit căreia insula este "doar o suprafaţă stâncoasă… constituită din roci dure" sau "o stâncă pustie de dimensiuni extrem de reduse".

Mărturii antice

Un alt aspect scos în evidenţă de Bogdan Aurescu îl reprezintă imposibilitatea locuirii, ca urmare a aridităţii, climatului aspru şi ostil, lipsei oricărui tip de resurse, izolării şi inaccesibilităţii. De altfel, ea nu a fost locuită niciodată, ci doar ocupată temporar de către soldaţii diverselor ţări în timpul campaniilor de război sau în epoca sovietică.

Partea română a recurs chiar şi la "mărturiile" autorilor antici, care au notat că insula nu a fost locuită, fiind lipsită de apă, sol, vegetaţie şi animale. În 2006, şeful Departamentului Regional pentru Ecologie şi Resurse Naturale din Odesa preciza că apa potabilă trebuie adusă de pe continent.

Până şi şerpii au plecat…

Clima aspră a zădărnicit şi eforturile autorităţilor de la Kiev de a planta copaci, iar singurele flori de pe stâncă sunt "cele pictate de grănicer", după cum scria presa ucraineană anul trecut. În 2007, chiar preşedintele Viktor Iuşcenko a plantat un pin.

"Lista cu flora, fauna şi speciile de peşte" ale insulei demostrează că nu sunt mamifere acolo, cu excepţia a două specii de şobolani şi a două tipuri de lilieci. Chiar şi şerpii care au dat denumirea insulei au dispărut", a mai explicat Aurescu. Concluzia pledoariei agentului României a fost că viaţa e imposibilă pe insulă "fără proviziile aduse din exterior".

Acordul din 1948

Profesorul James Crawford, unul dintre membrii străini ai echipei României, a solicitat Curţii să confirme cursul frontierei deja trasate între ţara noastră şi fosta URSS, ca primă parte a delimitării maritime judecate în acest proces.

În 1948, cele două ţări au stabilit o frontieră maritimă, care urma arcul de cerc cu o rază de 12 mile marine în jurul Insulei Şerpilor.

Resurse de gaze şi petrol

România şi Ucraina îşi dispută o suprafaţă de peste 12.000 de kilometri pătraţi, în subsolul căreia se află circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale şi 10 milioane de tone de petrol. Dacă Insula Şerpilor va fi considerată stâncă, delimitarea platoului se va face în favoarea României.

Dacă se va stabili că insula poate fi locuită, linia de demarcare va ajunge chiar în preajma malului românesc din Delta Dunării.

Textul procesului- verbal din 1949… reflectă existenţa unei delimitări unice a tuturor spaţiilor maritime de-a lungul arcului de cerc cu raza de 12 mile, în jurul Insulei Şerpilor
James Crawford, reprezentant internaţional al României