Înfruntare finală Sarkozy – Hollande

Cei doi finalişti din cursa pentru Palatul Elysee s-au înfruntat în singura dezbatere TV dinaintea scrutinului de duminică. Potrivit editorialiştilor, dezbaterea nu va provoca un cutremur electoral – niciunul dintre candidaţi nu a punctat decisiv.

Costume sobre, timpi de vorbire riguros alocaţi, limbaj politicos. Până la un punct. Apoi, contre şi acuzaţii de „minciună" şi „calomnie" lansate de cei doi candidaţi la fiecare câteva fraze. Aşa a arătat singura dezbatere TV între socialistul François Hollande şi preşedintele-candidat Nicolas Sarkozy. Dezbaterea a durat două ore şi 45 de minute, a fost difuzată simultan de toate televiziunile franceze şi a fost urmărită de 17,79 milioane de telespectatori (din cei peste 40 de milioane de votanţi).

Ultimele sondaje arătau că, înainte de dezbatere, Hollande avea 54% din intenţiile de vot, iar Nicolas Sarkozy - 46%. Multe instituţii media au apreciat că în timpul dezbaterii Hollande a fost mult mai agresiv decât se aşteptau, în vreme ce actualul preşedinte a părut a fi tot timpul în defensivă. Totuşi, la nivel de detalii, preşedintele în exerciţiu (UMP, dreapta) şi-a făcut mult mai bine temele decât socialistul.

Dezbaterea a început cu discuţii pe tema unităţii francezilor. „Vreau să fiu preşedintele unităţii. Francezii s-au opus unul contra altuia, divizat, vreau să-i reunesc. Aceasta este direcţia schimbării pe care o propun", a declarat Hollande. Declaraţia lui a fost contestată de către Sarkozy. „Am o dovadă al acestui spirit de unitate: nu au existat violenţe pe toată durata mandatului meu de cinci ani", a replicat conservatorul. „Există cei care vorbesc despre unitate şi cei care o fac", a dăugat el. Sarkozy a afirmat şi că adversarul său nu poate să unească francezii şi a comparat mitingurile lui Hollande cu cele ale Germaniei naziste.

Puzderie de acuzaţii

„Minţiţi", a intervenit Sarkozy în momentul în care Hollande susţinea că actualul preşedinte a condus o politică care i-a favorizat pe cei bogaţi. „Este evident un laitmotiv care ar trebui să fie insuportabil pentru mine, dar care pare a fi o obişnuinţă în vorbele dumneavoastră", i-a răspuns Hollande. „Aveţi o preşedinţie parţială, partizană", a mai declarat Hollande. „Este o minciună", a spus Sarkozy de două ori. Apoi, l-a acuzat pe Hollande de „aroganţă" şi calomnie. Mai mult, l-a acuzat pe socialist că „mimează" stilul oratoric al fostului preşedinte socialist François Mitterrand. Şi acuzaţiile au continuat să curgă. Socialistul nu a fost iertat nici de cazul lui Dominique Strauss-Kahn, socialistul acuzat la New York de agresiune sexuală. „Nu ascult de un partid politic care a dorit să se adune în spatele lui Dominique Strauss-Kahn cu entuziasm", a spus preşedintele.

Nicolas Sarkozy şi François Hollande 

Contre economice

Hollande a contraatacat pe teritoriu economic. „Şomajul a crescut, competitivitatea s-a degradat şi Germania se descurcă mai bine decât noi", a apreciat Hollande. Preşedintele a întors afirmaţia ca pe un bumerang: „Germania a condus o politică opusă faţă de cea pe care o propuneţi dumneavoastră francezilor. Germania a introdus TVA-ul anti-relocat şi regula de aur pe care dumneavoastră o refuzaţi...

Sper ca acest argument să nu se întoarcă împotriva dumneavoastră". El a făcut referire la o creştere a cotei TVA pentru a finanţa protecţia socială scăzând în acelaşi timp taxele mari pe care companiile ar trebui să le plătească. François Hollande l-a combătut în numele puterii de cumpărare, scrie „Le Figaro". Candidaţii au dus un dialog al surzilor când a venit vorba de cifre privind creşterea, deficitul commercial sau nivelul datoriei.

Trei momente-cheie

Problema centralelor nucleare. Preşedintele-candidat Nicolas Sarkozy a vorbit de închiderea centralei nucleare de la Fessenheim ca de o „nebunie", potrivit „Le Figaro". „Domnul Hollande propune închiderea a 24 de reactoare nucleare. Asta înseamnă să le vină de hac bieţilor oameni de la Fessenheim. De ce să sacrifici energia nucleară pentru un mizerabil acord politic (n.r. cu ecologiştii)? De ce să renunţi la centrală când nu a existat niciun accident?", l-a întrebat Sarkozy pe rivalul său socialist. „Voi menţine filiara nucleară la 50% în 2025 (în loc de 75% astăzi), deci nu îmi caricaturizaţi poziţia!", i-a replicat François Hollande.

Dreptul de vot al străinilor. François Hollande a afirmat că este pregătit să organizeze referendum privind dreptul de vot al străinilor extracomunitari la alegerile municipale, dacă nu obţine majoritate în Parlament pentru asta. „Trebuie să avem un islam al Franţei, nu un islam în Franţa. Dacă daţi dreptul de vot imigranţilor, vor exista revendicări ale comunităţii la alegeri, programe diferite ale piscinelor, meniuri diferite în cantine", i-a replicat preşedintele-candidat. Întrebat de socialist de ce sugerează că imigranţii non-europeni sunt musulmani, Sarkozy a punctat: „Franţa tratează musulmanii din Franţa mai bine decât sunt trataţi creştinii în Orient (...).

A contesta faptul că dreptul de vot va privi în primul rând comunităţile nord-africane şi sub-sahariene înseamnă a nu cunoaşte bine fluxurile migratorii". Pe de altă parte, încercând să nu piardă votanţi, Hollande a asigurat că nu va tolera programele separate pentru femei şi bărbaţi la piscinele municipale, nici mâncarea halal în cantinele municipale.

„Eu, ca preşedinte". Hollande a încercat să-şi explice şi viziunea asupra instituţiei prezidenţiale. A pronunţat de 16 ori sintagma „eu, ca preşedinte". „Eu, ca preşedinte al Republicii, nu îmi voi trata prim-ministrul ca pe un colaborator. Eu, ca preşedinte, nu voi participa la strângere de fonduri pentru partidul meu în vreun hotel din Paris. Eu, ca preşedinte al Republicii, voi face în aşa fel încât comportamentul meu să fie exemplar". Replica:"E o minciună şi o calomnie. Sunteţi un mic calomniator!". Potrivit presei internaţionale, niciunul dintre candidaţi nu a reuşit să dea „lovitura decisivă".

"Şomajul a crescut, competitivitatea s-a degradat şi Germania se descurcă mai bine decât noi.''
François Hollande candidatul socialist

"Nu ascult de un partid politic care a dorit să se adune în spatele lui Dominique Strauss-Kahn cu entuziasm.''
Nicolas Sarkozy preşedintele-candidat

Candidaţii, în vremea studenţiei

François Gérard Georges Hollande (58 de ani) a absolvit două prestigioase instituţii de învăţământ politic - Şcoala Naţională de Administraţie (ENA) şi Institutul de Studii Politice. Imediat după absolvire, a început să lucreze în funcţia de consilier pentru Curtea de Audit. A fost primar al localităţii Tulle şapte ani şi deputat de Corrèze, dar şi prim-secretar general al Partidului Socialist, din 1997 şi până în 2008.

A avut-o ca parteneră de viaţă pe Ségolène Royal din 1973 şi până în 2007, apoi pe jurnalista Valérie Trierweiler. Nicolas Sarkozy (57 de ani) a făcut studii de Drept la Universitatea Paris X Nanterre, apoi Institutul de Studii Politice. A fost primar în Neuilly-sur-Seine, ministru al Bugetului, ministru de Finanţe, ministru de Interne, lider UMP şi preşedinte al Franţei din 2007. A fost căsătorit cu Marie-Dominique Culioli (1982-1996), apoi cu Cécilia Ciganer-Albéniz (1996-2007) şi, în fine, cu Carla Bruni (2008-prezent).