Industria ideilor în plină expansiune

Anul electoral 2008 reprezintă o oportunitate uriaşă pentru think-tankurile americane Seismul economic care a lovit SUA în ultimele luni nu a afectat şi think-tankurile americane, care

Anul electoral 2008 reprezintă o oportunitate uriaşă pentru think-tankurile americane

Seismul economic care a lovit SUA în ultimele luni nu a afectat şi think-tankurile americane, care cunosc o dezvoltare deosebită, printre cauze fiind şi alegerile prezidenţiale americane din acest an. Fiecare candidat important se sprijină pe aceste grupuri de studiu, formate din cele mai luminate minţi din mediul academic de peste Ocean.

Institutele de cercetări politice din SUA cunosc în ultima perioadă o creştere impresionantă a veniturilor şi a fondurilor disponibile pentru cercetare.

Imaginea actuală se află într-o opoziţie totală cu situaţia din urmă cu doar 3-4 ani, când presa vorbea chiar despre cea mai neagră perioadă a think-tankurilor, din punct de vedere financiar. Bugetele acestor institute, fie că sunt liberale, conservatoare sau bipartizane, se hrănesc, în primul rând, din filantropia şi donaţiile familiilor puternice, informează New York Times.

Sedii noi

Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, un institut de cercetare aflat în pragul falimentului în urmă cu şapte ani, a achiziţionat un teren ce valorează 33 milioane de dolari, în centrul New Yorkului, pe care urmează să se construiască noul sediu.

Consiliul pentru Relaţii Externe îşi extinde, la rândul său, birourile din Washington, după ce a cumpărat o clădire pe strada F, una dintre cele mai scumpe artere din capitala SUA. Institutul American pentru Pace îşi construieşte un nou sediu, pentru care va plăti aproximativ 180 milioane de dolari.

Totodată, Institutul Brookings, al cărui buget a crescut cu peste 50% în ultimii doi ani, tocmai a plătit 18 milioane de dolari pentru o clădire ce se va construi în apropierea actualului său sediu. Pe termen mult mai scurt însă, acestea livrează campaniilor prezidenţiale personal sau idei.

Războiul pe idei

Senatorul Hillary Clinton, în prezent principalul favorit din tabăra democraţilor, este consiliat de experţi de la mai multe think-tankuri liberale, printre care Institutul Brookings, Consiliul pentru Relaţii Externe şi Centrul pentru o Nouă Securitate Americană.

La rândul său, marea surpriză Barak Obama şi-a angajat consilieri de la Brookings, Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale. Nici candidaţii republicani nu au plecat la drum fără a beneficia de consilieri de la think-tankuri de renume. Astfel, principalul favorit al republicanilor, senatorul de Arizona John McCain, se bucură de sprijinul experţilor de la Institutul pentru Iniţiativă American şi de la Consiliul pentru Relaţii Externe.

Rudolph Giuliani, proaspăt retras din cursă, a fost consiliat de Institutul pentru Iniţiativă şi de Fundaţia Heritage. Mike Huckabee, ce a fost criticat în ultimele săptămâni pentru gafele sale din discursurile de politică externă, a declarat că se bucură de sprijinul fostului ambasador la ONU John R. Bolton.

Fostul oficial, care lucrează în prezent la Institutul pentru Iniţiativa Americană, a declarat însă că singurul sfat pe care i l-a dat a fost "sun-o pe secretara mea".

Wall Street money

Institutele de cercetări susţin că boomul economic are trei cauze: donaţiile de pe Wall Street, atentatele de la 11 septembrie, care au demonstrat că SUA trebuie să aibă o politică externă puternică, şi dezamăgirea produsă în anumite medii de Administraţia Bush. "Preşedintele a fost rău pentru restul lumii, însă foarte bun pentru afacerile noastre", a declarat John Podesta, preşedintele Centrului American pentru Progres, un institut liberal finanţat în mare parte din banii lui George Soros.

"Pentru un om bogat de pe Wall Street, intelectualii sunt destul de ieftini", crede Walter Russel Mead, analist la Consiliul pentru Relaţii Externe. "Sunt inele de logodnă mai scumpe decât noi", remarcă acesta. O problemă care apare este că aceia care finanţează proiectele încearcă să influenţeze şi rezultatul final. "Am discutat cu unii donatori, şi ei îmi spuneau: <> ", povesteşte John Hamre, preşedintele Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale.

"Multă lume nu vrea să vorbească despre aceste lucruri, pentru că nu vor să muşte mâna care îi hrăneşte", susţine James McGann, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Villanova, care are la activ patru cărţi despre activitatea think-tankurilor.

Pentru un om bogat de pe Wall Street, intelectualii sunt destul de ieftini
Walter Russel Mead,
analist la Consiliul pentru Relaţii Externe