Incursiune în ascunzişurile moderne ale bogăţiilor lumii

New York-ul şi Londra "găzduiesc" cea mai mare cantitate de metale preţioase din lume. În schimb, rubinele şi smaraldele se găsesc în Asia şi America de Sud. Rezervele mondiale de aur,

New York-ul şi Londra "găzduiesc" cea mai mare cantitate de metale preţioase din lume. În schimb, rubinele şi smaraldele se găsesc în Asia şi America de Sud.

Rezervele mondiale de aur, platină şi pietre preţioase se găsesc în câteva ţări din lume. În SUA sunt depozitate cele mai mari stocuri de aur. În schimb, în Marea Britanie se află cele mai mari depozite de argint, potrivit Forbes.com. Pietrele preţioase se găsesc în ţări mai puţin puternice.

Din Columbia se extrag cele mai mari cantităţi de smaralde, în timp ce 90% din rubinele din întreaga lume sunt în mâinile juntei militare din Myanmar.

Aurul este un metal-simbol în istoria omenirii. Din cele mai vechi timpuri a fost căutat cu multă râvnă. A declanşat războaie, jafuri, omoruri şi răzbunări. Goana după aur i-a determinat pe oameni să plece pe drumuri necunoscute şi să se expună unor riscuri uriaşe. Aurul este considerat mai important decât orice alt metal atât pentru caracteristicile sale nobile, cât şi pentru că este rar.

Estimările arată că numai 120.000 de tone de aur au fost descoperite de-a lungul timpului. Dar cine posedă cel mai mult din acest mult-râvnit metal galben? Multă lume ar fi tentată să răspundă imediat: Guvernul SUA, ceea ce este mai mult sau mai puţin adevărat.

Toţi oamenii se gândesc automat la lingourile din seifurile Fort Knox, Tennessee. Această bază militară deţine într-adevăr o comoară, care reprezintă o parte importantă din rezervele de aur americane (în jur de 4 milioane de kilograme, dintr-un total de circa 7,4 milioane de kilograme). Celelalte rezerve se află la monetăriile din Philadelphia şi Denver, depozitul de lingouri din West Point, New York, dar şi în alte locuri.

Lingourile din subsolul Manhattanului

Dar Federal Reserve (banca centrală a SUA) din New York deţine cele mai mari stocuri de aur cunoscute în lume, având 550.000 de lingouri "îngropate" în subsol (Lower Manhattan). Ceea ce reprezintă aur în valoare de 203,3 miliarde de dolari într-un singur loc. Însă numai între 2-5% din acest aur aparţine Guvernului SUA.
Restul aparţine ţărilor străine.

Depozite de aur nu se găsesc însă numai în SUA. Pe măsură ce preţurile mărfurilor continuă să crească în întreaga lume, stocurile de aur deţinute de bănci şi guverne sunt din ce în ce mai preţioase. De reţinut totuşi că două metropole, New York şi Londra, găzduiesc cea mai mare cantitate de metale preţioase din lume. În Manhattan, Federal Reserve protejează aurul lumii fără cheltuieli mari de depozitare. Se plătesc numai 1,75 dolari per lingou pentru depunerea în seifuri.

Dacă, de exemplu, Franţa doreşte să facă o plată în aur, apelează la Fed, care mută lingourile dintr-un seif în altul, totul pentru cheltuieli simbolice. Anul trecut, o singură tranzacţie de acest fel a avut loc, a mărturisit un purtător de cuvânt al Fed, refuzând să dea alte amănunte. Când devizele (instrumentele de plată internaţională) erau legate de preţul aurului, tranzacţiile din seifurile Fed erau mult mai numeroase.

Miliardele de la NYMEX

New York Mercantile Exchange (NYMEX, bursa de mărfuri newyorkeză) are 133 de ani de experienţă în tranzacţionarea metalelor şi a produselor energetice. Divizia de metale a bursei este specializată în schimburi de aur, argint, cupru şi platină. Deţine importante stocuri de metale în seifurile sale din împrejurimile oraşului New York în scopul de a susţine contractele semnate prin intermediul său.

La ora actuală, NYMEX găzduieşte stocuri de 210.000 de kilograme de aur, în valoare de 6,8 miliarde de dolari, şi 3,8 milioane de kilograme de argint, estimate la 2,2 miliarde de dolari.

Pe drumul rubinelor, în Myanmar

Rubinul este o varietate roşie de corindon, care variază de la carmin la roşu-închis, trecând prin purpuriu. Este considerată piatra Orientului, deoarece ocupă un loc însemnat în comorile maharajahilor şi ale pagodelor. Rubinele care depăşesc 10 carate sunt dintre cele mai rare. În vechime, rubinul era considerat piatra puterii divine.

Era apreciat ca fiind cea mai preţioasă dintre cele 12 pietre făcute de Dumnezeu, fiind plasat de Aaron pe chivotul Domnului. Aproape 90% din rubinele din lume provin din Myanmar (fosta Birmanie). Anul trecut s-au făcut multe apeluri la boicotarea vânzărilor de rubine din această ţară (din Asia de Sud-Est), unde guvernul şi-a adjudecat afacerea cu pietrele preţioase brute.

Prima doamnă a SUA, Laura Bush, a declarat că oricine cumpără rubine din Myanmar susţine guvernul "represiv", care în luna octombrie, anul trecut, a instaurat măsuri sângeroase de represiune împotriva călugărilor şi studenţilor. Rubinele de cea mai mare puritate sunt extrase din "Valea Rubinelor", în munţii Mogok.

De altfel, oraşul Mogok este supranumit "capitala rubinelor". O dată extrase din pământ, rubinele din Myanmar sunt trimise, în majoritate, la Chataburi, în Thailanda, pentru a fi prelucrate. Există observatori care atrag atenţia că în minele din fosta Burmă se practică injectarea angajaţilor cu droguri pentru creşterea productivităţii muncii. Utilizarea de ace de folosinţă comună duce la creşterea riscului de infestare cu virusul HIV. "Tinerii înroşesc cu sângele lor rubinele", sună sloganurile de protest ale militanţilor care se opun acestor practici criminale.

Columbia, patria smaraldelor

Considerat regele pietrelor preţioase, smaraldul a fost cunoscut şi folosit pentru confecţionarea de bijuterii, amulete şi obiecte religioase din cele mai vechi timpuri. În urmă cu 3.500 de ani, la Assuan, în Egipt, se extrăgeau mari cantităţi de smarald din minele împărătesei Cleopatra. Regele Solomon a oferit reginei din Saba un smarald pentru a o feri de şerpi şi vise urâte.

Împăratul Nero folosea un smarald uriaş sub formă de lentilă, smaraldul fiind recomandat de medicii antici în caz de tulburări de vedere. Culoarea de neconfundat a acestei pietre preţioase este genearal acceptată ca definiţie pentru o nuanţă de verde (verde-smarald). Astăzi, Columbia domină piaţa de smarald. Victor Carranza este magnatul columbian al smaraldelor.

I-au fost recunoscute meritele pentru că a împiedicat cartelurile de droguri să pună mâna pe minele de smarald, în anii 1980. Dar a avut şi probleme mari, fiind arestat în 1998 sub acuzaţia de a fi organizat escadroane ale morţii (grupuri paramilitare, care acţionau la poalele Munţilor Boyaca, unde se află minele sale).

În 2002, "regele smaraldului" a fost eliberat din închisoare. În afara faptului că domină piaţa mondială (60% din producţia mondială), Columbia beneficiază şi de avantajul că smaraldele extrase din minele sale sunt în general mai pure decât cele din Zambia, Brazilia sau alte ţări.

Cele mai mari cantităţi de safire, în Sri Lanka şi Madagascar

Safirele fac parte din aceeaşi grupă de minerale ca şi rubinele: sunt varietăţile nobile ale aceluiaşi mineral, denumit corindon. Culoarea safirelor variază de la nuanţe de albastru până la violet, portocaliu, galben sau verde, dar există şi safire albe, incolore. Mai valoroase sunt safirele de culoare albastru‑deschis. Cele mai importante cantităţi de safire sunt extrase din minele din Sri Lanka şi Madagascar. Ca şi rubinele, aceste pietre preţioase brute sunt trimise în Thailanda şi, din ce în ce mai des, la Hong Kong, pentru a fi prelucrate.

Capitala diamantelor se mută în Africa

Dacă New York-ul deţine cele mai mari stocuri de aur, Londra beneficiază, în schimb, de cele mai mari stocuri de argint. Banca JP Morgan păstrează 4,4 milioane kilograme de argint pentru Banca Barclays, în scopul de a-i susţine fondurile necesare pentru transferuri electronice de fonduri. Londra este considerată, totodată, şi capitala modială a diamantului.

Diamantul este un mineral nativ şi, în acelaşi timp, o piatră preţioasă. Din punct de vedere chimic, este una din formele de existenţă ale carbonului pur. Cristalizează în sistem cubic şi poate atinge duritatea maximă (10) pe scara Mohs. Diamantele naturale pure sunt incolore, în timp ce diamantele sintetice au o uşoară coloratură gălbuie. Grupul sud-african De Beers, cel mai mare producător de diamante naturale din lume, deţine 40% din piaţa acestor pietre preţioase, pe care o domină mai mult sau mai puţin.

Potrivit purtătorului său de cuvânt, în sediul companiei de pe strada Charterhouse din Londra este depozitat, în orice moment, numai un stoc de aprovizionare pentru o perioadă de câteva săptămâni. Însă capitala Marii Britanii riscă să-şi piardă titlul de capitală a diamantului.

Compania De Beers şi guvernul Botswanei se pregătesc să deschidă, în luna martie a anului în curs, un laborator de sortare a diamantelor dotat cu ustensile de cea mai înaltă tehnologie, în valoare de 80 milioane de dolari. Când se va întâmpla acest lucru, Botswana va deveni noul centru mondial al diamantelor. Ţările unde se găsesc diamante în cantităţi mai însemnate sunt: Africa de Sud, Rusia, Botswana, Australia, Congo, Angola, Namibia, Sierra Leone, Ghana şi Brazilia.

Platina, metal rar şi scump

Spre deosebire de alte metale preţioase, platina este rezervată încă înainte de a fi extrasă din filon (în majoritate, minele sunt situate în Africa de Sud). Platina, al cărei preţ de schimb este de cel puţin 38 de euro gramul, face obiectul unei mari cereri din partea fabricanţilor de televizoare cu ecran plat, iPod-urilor şi a altor aparate electronice de consum, dar şi din partea fabricanţilor de convertori catalitici (care reduc la un nivel acceptabil gazele de eşapament poluante emise de autovehicule).

În Europa, este utilizată

la producerea de catalizatori diesel. Nu există stocuri mari din acest preţios metal alb.
De exemplu, divizia Comex (de metale) a Bursei din New York stochează numai 158 kilograme de platină, evaluată la circa 8,9 milioane de dolari.