În Japonia, criza o plătesc femeile

Femeile Japoniei, care sunt nişte veritabili maeştri păpuşari ai afacerilor din toată Asia, conduc cu o mână de fier nu doar finanţele propriilor familii, dar şi afacerile soţilor sau copiilor încă necăsătoriţi.

Pe lângă faptul că sunt frumoase şi delicate precum nişte păpuşi de porţelan, ele învaţă de mici toate secretele finanţelor şi fac parte dintr-o veritabilă frăţie care conduce, uneori chiar peste capul bărbaţilor, cea mai mare parte a afacerilor din Japonia şi o bună parte din cele ale continentului asiatic.

Tradiţia niponă a impus femeia drept capul financiar al casei încă din secolul VII d.Hr. şi, de atunci încoace, mai toate nevestele primesc în administrare banii câştigaţi de soţ sau de copii. Pentru că, pe vremuri, ele îşi ascundeau banii în brâul de mătase şi le spuneau fondul „hesokuri", adică „banii de la buric", aşa cum noi le spunem bani „de la ciorap" sau „de la saltea", şi astăzi sumele economisite se numesc la fel.

Dar criza a intrat serios în banii pe care femeile îi strâng pentru bătrâneţe, când, de regulă, nimeni nu se mai interesează de bunăstarea lor. Fondurile hosekuri au scăzut cu cel puţin 20% în ultimul an, informează o statistică anuală întocmită de compania Sompo Japan DIY Life Insurance, citată de presa americană. Chiar dacă le-au servit bărbaţilor doar orez în loc de file de peşte, nevestele nipone n-au făcut faţă cheltuielilor pe timp de criză decât intrând serios în banii economisiţi pentru zile negre.

Datele statistice oferite de Sompo arată însă că soţiile nipone au drămuit cu grijă fiecare ban şi, subliniază
site-ul Bloomberg.news, ar mai avea resurse cât să înfrunte vreo patru crize financiare mondiale înainte de a da faliment.