Hosni Mubarak a refuzat o ofertă de arme nucleare după destrămarea Uniunii Sovietice

În urma destrămării Uniunii Sovietice, preşedintele egiptean a refuzat o ofertă de arme nucleare de pe piaţa neagră, potrivit unei conversaţii între oficiali de rang înalt, raportată într-o telegramă americană din mai 2009, dezvăluită de site-ul WikiLeaks.

Incidentul ridică noi întrebări în legătură cu ce achiziţii de materiale nucleare au fost făcute de alte state sau grupări, în haosul din Rusia şi fostele republici sovietice, la începutul anilor '90, relatează publicaţia britanică The Guardian.

Ambasadorul egiptean la ONU, Maged Abdelaziz, a făcut această dezvăluire principalului negociator american asupra controlului armelor nucleare, Rose Gottemoeller, într-o conversaţie raportată în telegrama dezvăluită de WikiLeaks, precizează The Guardian.

Subiectul a apărut într-o discuţie despre crearea unei zone fără arme nucleare în Orientul Mijlociu, o prioritate de politică externă la Cairo.

Încercând să prezinte Egiptul ca membru responsabil al comunităţii internaţionale, Abdelaziz a spus că Egiptului i-au fost oferiţi oameni de ştiinţă din domeniul nuclear, materiale şi chiar arme, după prăbuşirea Uniunii Sovietice, dar Egiptul a refuzat asemenea oferte, se arată în telegramă.

Maria Rost Rublee, un expert în istoria programului nuclear egiptean, a declarat că trei surse bine informate i-au spus că "actori nestatali" dintr-o fostă republică sovietică au încercat să vândă material şi tehnologie de fisiune către Egipt.

Olli Heinonen, fostul conducător al diviziei de garanţii din cadrul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, a declarat că la vremea colapsului Uniunii Sovietice erau mulţi oamni cu dificultăţi financiare.

Unii căutau să facă bani şi să creeze companii oferind material nuclear, dar ofertele erau făcute de indivizi, nu de state, a adăugat el.

Ulterior, au fost capturate mai multe kilograme de uraniu şi plutoniu de la persoane care făceau trafic cu ele. De asemenea,au existat informaţii despre foşti experţi sovietici în arme care şi-au vândut expertiza în străinătate.

AIEA a încercat să afle ce făcea în Iran, la mijlocul anilor '90, un cercetător ruso-ucrainean, care a lucrat la bomba nucleară sovietică de la Celiabinsk, Siberia. Între timp, Al-Qaeda s-a concentrat asupra programului nuclear al Pakistanului, ca posibilă sursă pentru o bombă teroristă, mai scrie The Guardian.