Hollywoodul descopera "Pestera" cu monstri de sub Carpati

Dupa ce mitul lui Dracula, stors ca o lamaie de studiourile hollywoodiene, si-a cam epuizat posibilitatile, mai-marii acestor studiouri par a fi in cautarea altor povesti cu monstri "made in

Dupa ce mitul lui Dracula, stors ca o lamaie de studiourile hollywoodiene, si-a cam epuizat posibilitatile, mai-marii acestor studiouri par a fi in cautarea altor povesti cu monstri "made in Romania". Rezultatul acestor cautari este filmul The Cave (Pestera), a carui premiera a avut loc peste Ocean, la sfarsitul saptamanii trecute. Pestera amintita se afla undeva in zona Carpatilor, intrarea facandu-se pe sub o veche manastire din secolul XIII (dupa "Codul lui Da Vinci" asemenea locatii fiind la moda). De fapt, este vorba de un sistem intreg de pesteri (cel mai mare din lume!), care comunica intre ele si care, la un loc, formeaza un ecosistem, unde se gasesc de toate: cursuri subterane de apa, caverne uriase, una dintre ele cu pereti grosi de gheata, o ditamai cascada, un lac sulfuros, ramasite arheologice si, aici e-aici, forme primitive de viata. Ca si in legenda lui Dracula, un dram de adevar pare a exista si in acest caz, pentru ca in Romania, langa Mangalia, a fost descoperita, din intamplare, cu prilejul unor sapaturi pentru construirea unei termocentrale (pana la urma, proiectul a fost abandonat), cu doua decenii in urma, o pestera unde misunau organisme inferioare, miriapozi, paianjeni, scorpioni si alte asemenea vietuitoare, ulterior fiind identificate si bacterii care isi luau energia necesara proceselor vitale din disocierea hidrogenului sulfurat si a dioxidului de carbon, reproducand conditiile care par a fi existat la inceputurile vietii pe Terra. O veritabila rezervatie preistorica, unde s-a pastrat un model de viata existent cu miliarde de ani in urma, ceea ce a starnit un legitim interes in lumea stiintifica internationala, din pacate nu si in tara, echipa de cercetatori romani care a studiat acest tezaur biologic imprastiindu-se in cele patru vanturi.
"Horror" in strafundurile Pamantului
Pornind de aici, realizatorii filmului au imaginat o istorie cam incoerenta despre un grup de speologi si scafandri care pornesc in cercetarea unei pesteri din Romania, pentru a vedea daca exista vreun supravietuitor al echipei care a descoperit-o, initial, in timpul razboiului rece (?!). Din echipa, alcatuita dintr-un conglomerat de rase si etnii (corectitudinea politica fiind de rigoare), face parte si biologul roman dr. Nicolai, rol in care apare compatriotul nostru, Marcel Iures. Dintr-un motiv necunoscut, intrarea in pestera se blocheaza si, in cautarea unei iesiri, exploratorii se afunda prin cotloanele subterane, unde, pe langa microorganismele care produc incantarea celor doi biologi, vor da si peste niste creaturi monstruoase, pe care ziarul "USA Today" le descrie ca fiind o combinatie intre un sarpe de mare si pterodactyl cu dinti de rechin, emitand sunete asemanatoare cu cele produse de un card de lilieci... Pe masura ce echipa inainteaza in profunzimea pesterii, exploratorii incep sa cada unul cate unul victime monstruoaselor creaturi.
"O colectie de clisee si nimic altceva"
Pelicula, care a fost turnata in parte in tara noastra, in parte in Peninsula Yucatan, din Mexic, a fost primita cu recenzii extrem de nefavorabile din partea intregii prese americane. "Un film care nu aduce nimic nou" ("New York Times"); "Nu se poate imagina nimic mai superficial" ("New York Post"); "O suita nesfarsita de personaje fara vlaga, de clisee ale productiilor horror si de monstri ireali" ("Hollywood Reporter"); "Una dintre cele mai banale povesti de aventuri care a iesit vreodata de pe portile Hollywoodului" ("Seattle Post-Inteligencer"): critica de specialitate pur si simplu desfiinteaza filmul. Pana una-alta, iata, pe langa faimosul vampir transilvanean, pe langa aurolaci si alte asemenea imagini, "Pestera" risca sa asocieze acum numele Romaniei si de existenta unor fapturi monstruoase, ivite din strafundurile Pamantului si care fac prapad in jur...