Hollande şi Merkel, în războiul eurobondurilor

În bătălia pentru „punerea la comun a datoriilor“, cancelarul german începe să piardă teren. Tot mai mulţi lideri din zona euro trec în tabăra preşedintelui francez.

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene s-au reunit, ieri seară, la Bruxelles, în cadrul unui summit informal, pentru a găsi modalităţi de încurajare a creşterii economice şi ocupării forţei de muncă în UE. Participanţii şi-au propus o apropiere a punctelor de vedere pe aceste teme în pespectiva summit-ului European din 28-29 iunie. Preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, i-a încurajat să pună pe masă, fără nicio interdicţie, diferitele opţiuni pentru relansarea creşterii economice în Europa.

„Cei 27" au găsit câteva resurse care mai pot aduce bani pentru investiţiile de care UE are nevoie pentru creştere economică: aşa numita fază pilot a eurobondurilor, creşterea resurselor Băncii Europene pentru Investiţii pentru a sprijini finanţarea IMM-urile şi taxa pe tranzacţiile financiare.

Pro şi contra eurobonduri

Dacă toată lumea a venit convinsă că după o perioadă de austeritate este nevoie de măsuri de creştere economică, modalitatea prin care să se ajungă aici se vede diferit din fiecare capitală de unde vin cei 27 de lideri, în funcţie de situaţia economică în care se găseşte statul pe care îl conduc.

Divergenţele cele mai mari rămân în privinţa eurobondurilor. Germania nu agreează introducerea unor instrumente „comune" în timp ce ele sunt dorite de noul lider de la Paris, François Hollande, care le-a susţinut în acest Consiliu împreună cu „aliaţii" săi. Premierul spaniol Mariano Rajoy, a cărei ţară se află „în prima linie a crizei", scrie Reuters, s-a întâlnit preşedintele francez, François Hollande, la Paris, înainte de summitul de la Bruxelles, pentru a discuta poziţiile lor politice, ceea ce arată o schimbare marcantă faţă de tradiţionala axă franco-germană. 

În această privinţă, alegerea lui Hollande pare a fi schimbat termenii dezbaterii, el cerând mai mult accent pe măsurile de creşetere economică. Acest lucru înseamnă un conflict cu Angela Merkel, care susţine creşterea economică, dar care are ca prim obiectiv austeritatea bugetară şi reformele structurale. La primul său summit UE, Hollande s-a hotărât să ia poziţie privind eurobondurile şi ideea de "punere la comun" a datoriilor eurozonei.

El a avut susţinerea premierului italian, Mario Monti, şi a preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, printre alţii. Ieri, Merkel nu dădea semne că ar renunţa la obiecţiile ei faţă de această propunere, despre care spune că poate fi discutată numai atunci când va exista mai multă uniune fiscală în Europa. Olanda, Finlanda, Austria şi alte ţări mai mici ale UE o susţin în această poziţie.

Taxa pe tranzacţii financiare

Liderii au luat în discuţie  şi modalităţile de stabilizare a sistemului bancar. Una dintre propuneri este ca fondurile de salvare ale eurozonei să poată fi folosite direct pentru recapitalizarea băncilor şi nu pentru a acorda împrumuturi guvernelor care apoi să le folosească în acest fel.

O altă sursă de bani, discutată de liderii UE a fost taxa pe tranzacţiile financiare. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, taxa ar aduce aproximativ 57 de miliarde de euro în fiecare an şi ar putea reduce contribuţia statelor membre la bugetul UE 2014 -2020. Există mai multe state membre care nu agreează taxarea sectorului financiar, în special Marea Britanie, Suedia şi Olanda, astfel că după primele discuţii pe această temă, la nivel ministerial, găsirea unui compromis era aproape imposibilă.

În schimb, Parlamentul European a adoptat miercuri, cu o largă majoritate, introducerea unei taxe pe tranzacţii financiare în UE. PE recomandă aplicarea taxei chiar dacă nu va fi votată, în Consiliu de toate statele UE. Principalii susţinători ai propunerii sunt Germania şi Franţa. Legislativul European a adoptat, cu 487 voturi „pentru" şi 152 „împotrivă", nivelurile de taxare propuse de Comisia Europeană, de 0,1% în cazul tranzacţiilor cu acţiuni şi obligaţiuni, respectiv 0,01% în cazul tranzacţiilor cu derivate, însă a adus mai multe modificări proiectului. PE vrea modificarea propunerii astfel încât taxa să fie structurată pentru a acoperi cât mai mulţi traderi, iar evaziunea să fie neprofitabilă.

Ce a susţinut România

Preşedintele Traian Băsescu a declarat înainte să plece spre Bruxelles că România va susţine, la Consiliul European informal, consolidarea fiscală şi măsurile de creştere economică, însă fără a fi afectate fondurile structurale. Şeful statului a subliniat că va susţine fără rezerve soluţii de creştere economică cu condiţia ca acestea să nu lezeze interesele României -punerea sub semnul întrebării a fondurilor structurale neutilizate şi redirecţionarea lor. Preşedintele Traian Băsescu a mai precizat că România va susţine găsirea de soluţii pentru ca Grecia să rămână în eurozonă, precizând că aceasta este în interesul tuturor statelor Uniunii Europene.

"România susţine fără rezerve actualul Tratat fiscal şi considerăm că nu este posibilă creştere economică fără consolidare fiscală.''
Traian Băsescu  preşedintele României

„Obligaţiuni de proiecte"

Parlamentul European a ajuns la un acord privind „obligaţiunile de proiect", instrumente susţinute de bugetul UE care pot fi folosite pentru finanţarea proiectelor privind energia, transportul şi telecomunicaţiile, ca şi investiţiile sectorului privat. Acesta este un program-pilot, care foloseste capital de la UE în valoare de 230 de milioane de euro, va funcţiona până în 2013.

Problema Greciei, discutată la cina Celor 27

În ultima parte a reuniunii, care s-a desfăşurat sub forma unei cine de lucru, participanţii au dezbătut evoluţiile recente din zona euro.Cum era de aşteptat, discuţia s-a concentrat pe situaţia economică şi politică din Grecia. Vicepreşedintele CE, Olli Rehn, a declarat că mesajul Executivului comunitar va fi acela că doreşte ca Grecia să rămână în familia europeană şi în zona euro. De altfel, înaintea începerii summitului, majoritatea liderilor UE au spus că doresc Grecia în zona euro şi că o vor ajuta mai mult în acest sens, cu condiţia să continue reformele structurale angajate în faţa UE, FMI şi BCE. Analiştii susţin că o decizie finală privind Elada se va lua abia după alegerile legislative din această ţară din 17 iunie.

Tsipras vrea în euro

Unul din actorii politici importanţi la ora aceasta la Atena, liderul stângii radicale Alexis Tsipras (foto), aflat, zilele acestea, în turneu prin Franţa şi Germania, a declarat, la Berlin, că ţara sa va rămâne în zona euro dacă formaţiunea sa, Syriza, câştigă viitoarele alegeri legislative din iunie.

„Alegerea noastră nu înseamnă că vom ieşi din zona euro. Dimpotrivă, vom păstra euro", a spus Tsipras în cursul unei conferinţe de presă comune cu responsabili ai stângii radicale germane. „Nu cred că respingerea programului de austeritate ar însemna o ieşire a ţării din zona euro", a adăugat el. Tsipras a cerut Franţei şi Germaniei să „oprească politica de austeritate, din solidaritate cu poporul grec". „Vom încerca să găsim soluţii comune la nivel european. Suntem convinşi că vom reuşi", a subliniat el .„Sperăm în multe schimbări pe axa franco-germană" după alegerea la preşedinţia franceză a socialistului François Hollande, a mai declarat Tsipras.

Planuri de avarie pentru  „Grexit"

Oficiali din zona euro au transmis statelor membre ale uniunii monetare să pregătească planuri de avarie în cazul în care Grecia decide să renunţe la moneda unică, aşa-numitul „Grexit", eventualitate care, potrivit băncii Germaniei, poate fi administrată, potrivit unor surse citate de Reuters.

Trei oficiali au declarat pentru Reuters că instrucţiunile au fost convenite luni, în timpul unei teleconferinţe a Eurogroup Working Group (EWG), format din experţi care lucrează în numele miniştrilor de Finanţe din zona euro.

„EWG a convenit că fiecare ţară din zona euro trebuie să pregătească un plan de avarie, individual, pentru consecinţele potenţiale ale unei ieşiri a Greciei din zona euro", a declarat unul dintre oficialii din zona euro apropiat discuţiilor.

Pe de altă parte, Germania s-a împrumutat, în premieră de la declanşarea crizei economice, de teama Greciei. Germania a atras o cerere puternică miercuri la o licitaţie de obligaţiuni şi a împrumutat 4,56 miliarde de euro pe doi ani, chiar dacă nu a oferit o dobândă aproape de zero investitorilor, ca urmare a temerilor privind o posibilă ieşire a Greciei din zona euro.