Harţa politică bagă Grecia în faliment

Liderii partidelor la guvernare nu au reuşit, ieri, să ajungă la un acord privind noul pachet de austeritate care condiţionează un nou împrumut. Falimentul de stat bate la uşă, avertizează CE.

Liderii europeni încep să-şi piardă răbdarea şi încrederea în capacitatea Guvernului de la Atena să aplice noi reforme, însemnând noi reduceri bugetare, tăieri de salarii şi de bonusuri. Comisia Europeană a avertizat că Grecia riscă să nu mai aibă timp să evite intrarea în incapacitate de plată. „Adevărul este că am depăşit deja data limită" pentru aprobarea unui nou pachet de salvare, a declarat Amadeu Altafaj, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru Afaceri Monetare, Olli Rehn.

Cuplul Merkozy vrea „cont de economii"

„Am sperat că deciziile necesare vor fi luate în weekendul care a trecut. Există termene limită care pur şi simplu nu pot fi ignorate. Mingea este acum în terenul autorităţilor elene", a subliniat el. Un avertisment similar a venit şi din partea Germaniei şi Franţei. Statul elen va primi bani numai dacă îşi respectă promisiunile privind reformele economice, au declarat, cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, într-o conferinţă de presă după o reuniune anuală a miniştrilor din cele două ţări. „Liderii Greciei şi-au luat angajamente şi trebuie să le respecte în întregime. Europa este un loc unde toată lumea are drepturi, dar şi obligaţii. Timpul este din ce în ce mai scurt, acordul trebuie să fie încheiat, trebuie semnat", a spus liderul francez.

„Vrem ca Grecia să rămână în zona euro. Dar nu poate exista un nou pachet de ajutor pentru Grecia dacă nu se ajunge la un acord cu reprezentanţii UE, FMI şi BCE", a spus la rândul său Angela Merkel. Potrivit agenţiei de presă dpa, cei doi lideri vor ca Executivul grec să înfiinţeze un cont separat de restul bugetului elen, în care să fie vărsate încasările la stat şi din care să mai fie diminuată datoria imensă pe care o are ţara.

Despre falimentul de stat a vorbit, pentru prima oară în termeni foarte clari şi şeful Eurogrupului, luxemburgezul Jean-Claude Juncker. Într-un interviu publicat de revista germană „Der Spiegel" a atras atenţia decidenţilor de la Atena că fără un angajament în scris din partea tuturor formaţiunilor politice în care să se accepte strângerea curelei în aparatul de stat, Grecia nu va primi niciun euro împrumut.

Liderii partidelor din coaliţia de guvernare PASOK, Noua Democraţie şi LAOS au reluat, ieri, fără succesul aşteptat, discuţiile privind un nou pachet de salvare din partea UE, pentru care Guvernul de la Atena trebuie să implementeze noi măsuri de austeritate, extrem de nepopulare. Eşecul de ieri vine după alte negocieri între premierul Lucas Papademos şi liderii celor trei partide la putere, terminate duminică fără niciun acord în privinţa reducerii salariilor şi a primelor.

Nu vor scăderea salariului minim

 Un comunicat al cabinetului lui Papademos a anunţat că după cele cinci ore de negociere liderii de partide au ajuns la un numitor comun pentru reducerea cheltuielilor publice cu 1,5% din PIB, însemnând 3,3 miliarde de euro, şi pentru recapitalizarea băncilor fără ca acestea să fie naţionalizate. Nu s-a ajuns însă la nicio concluzie privind reducerea salariului minim pe economie, în prezent 750 de euro, aşa cum cere FMI pentru creşterea competitivităţii, şi privind desfiinţarea plăţilor pentru concedii. Partidele elene se opun şi tăierii pensiilor mari pentru cei care s-au retras anticipat din activitate.

Ţara, paralizată de o nouă grevă generală

Reprezentanţii troicii FMI, BCE şi UE controlează găurile din bugetul grec Foto: reuters

Partidele politice se tem de protestele vehemente ale cetăţenilor, care au ieşit în stradă nu o dată ca să-şi arate nemulţumirea faţă de noile măsuri de austeritate pe care le suportă. Cele două mari sindicate din Grecia, Adedy şi GSEE, au anunţat ieri că începând de astăzi organizează o grevă generală de 24 de ore împotriva noilor măsuri de austeritate. Aceste noi măsuri „sunt cronica unei morţi anunţate. Obiectivul este să distrugă dreptul la muncă şi să scadă salariile cu 20 până la 30 la sută faţă de tăierile deja aplicate", a declarat preşedintele GSEE (reprezentând sectorul privat), Iannis Panagopoulos. Şi secretarul general al sindicatelor funcţionarilor publici, Ilias Iliopoulos, a declarat că noile tăieri şi concedieri nu ar face decât să alimenteze cercul vicios al recesiunii şi să-i ducă pe greci la disperare.

Discuţiile cu creditorii privaţi, în impas

Şeful Executivului are nevoie de susţinerea partidelor pentru reformele mai dure cerute de troica FMI, BCE şi UE, care ameninţă că blochează creditul de 130 de miliarde de euro destinat Greciei . Fără aceşti bani, ţara riscă să intre în incapacitate de plată, iar la 20 martie Atena trebuie să achite datorii de 14,4 miliarde de euro. Creditorii privaţi trebuie să accepte formal, până la jumătatea lunii februarie, preluarea a cel puţin jumătate din datoria Greciei. Însă problema pachetului de salvare pare un cerc vicios în condiţiile în care tăierea datoriei şi creditul  de la FMI, BCE şi UE merg doar împreună. 

Indecizia politicienilor de la Atena  a născut idei năstruşnice, mai ales din partea nemţilor. După ce zilele trecute un europarlamentar german a propus schimbarea numelui Greciei în Elada ca să scape de imaginea proastă pe care o are ţara cu şomaj alarmant de 19%, ieri ministrul Finanţelor din landul Bavaria, conservatorul Markus Söder, a propus ieşirea Greciei din zona euro pentru că statul grec nu are voie să devină un vas fără fund pentru partenerii europeni.

14,5 miliarde de euro trebuie să plătească statul elen la 20 martie

Merkozy se lansează în campanie electorală

Teama de a nu-şi pierde aliatul în planul de disciplinare bugetară a ţărilor europene a determinat-o pe Angela Merkel să se lanseze în campanie pentru realegerea lui Nicolas Sarkozy la prezidenţialele din aprilie.  Reuniunea interguvernamentală franco-germană organizată ieri, la Paris, pentru „aprofundarea cooperării în toate domeniile, în special cel al convergenţei fiscal" s-a transformat rapid într-un demers electoral dincolo de frontiere.

„Îl susţin pe Nicolas Sarkozy pe toate planurile pentru că facem parte din partide prietene. Este normal să susţinem partide prietene", a declarat cancelarul german, în capitala franceză. Merkel le-a adus aminte jurnaliştilor că susţinerea ei politică pentru Sarkozy este răspunsul sprijinului pe care i l-a oferit liderul francez în 2009, când a candidat pentru un nou mandat de cancelar.

După faptă şi răsplată

„Candidatul François Hollande a mers la congresul social-democraţilor germani (SPD)", organizat în decembrie 2011, la Berlin, a mai spus Merkel. Jurnaliştii germani scriu că declaraţiile acestea rup tradiţia unei anumite rezerve a cancelarilor germani faţă de alegerile democratice din alte state.

În speranţa că îi va îmbunătăţi credibilitatea pe probleme economice, Sarkozy o va prezenta electoratului francez pe partenera germană şi Germania ca un exemplu de bună gestiune în vreme de criză. Şi este foarte adevărat, cancelarul german este văzut în Franţa ca un lider de încredere, capabil să găsească soluţii pentru criza datoriilor din zona euro.

Dovada trăiniciei tandemului botezat de presă Merkozy a venit ieri-seară, când cei doi au acordat un interviu comun, difuzat la posturile ZDF şi France 2.