Guvernul Eurozonei: cuvinte mari, fapte mici

Pieţele mondiale nu au fost impresionate de propunerile lui Nicolas Sarkozy şi ale Angelei Merkel. Bursele au înregistrat noi pierderi. Irlanda cere ca taxa pe tranzacţiile financiare să fie aplicată la nivelul întregii Uniuni Europene, nu doar pentru membrele zonei euro.

Ministrul irlandez de Finanţe, Michael Noonan, a respins ferm propunerea privind taxa pe tranzacţiile financiare din zona euro, într-un moment în care guvernul încearcă să reabiliteze reputaţia Dublinului de centru financiar. „Nu se poate ca la Dublin să avem o taxă pe tranzacţii, iar la Londra, nu", a explicat Noonan. De altfel, ideea nu este deloc nouă. Ea a fost discutată anul trecut în cadrul G20 şi a fost respinsă.

Cei doi lideri nu au avansat şi un procent pentru această taxă, dar în 2010 se vorbea de 0,05%. Noonan susţine că ea a fost reluată la o reuniune a liderilor europeni de luna trecută şi nu a beneficiat de susţinere. Oficialul irlandez e convins că va fi respinsă de europeni, inclusiv de către actorii financiari din Franţa, precum şi de Olanda sau Luxemburg, ţări cu servicii financiare puternice.

Nici bancherii britanici nu sunt de acord cu o astfel de taxă, decât dacă este implementată la nivel mondial. Astfel, ea este în dezavantajul celor care o aplică şi riscă să perturbe activitatea pieţelor financiare. Recent, şi preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, s-a exprimat împotriva taxei pe tranzacţii.

„Femeia sexy din bar"

„Taxa pe tranzacţii este ca o femeie sexy într-un bar. Arată atât de bine. O duci la tine în cameră şi te pricopseşti cu o boală de care nu vei mai reuşi să scapi niciodată", explică businessinsider.com. Publicaţia susţine că măsura va duce la reducerea tranzacţiilor şi la migrarea pe alte pieţe unde nu se aplică taxa. Un volum de tranzacţionare mai mic va afecta direct fondurile mutuale şi de pensii care vor livra mai puţini bani investitorilor.

În plus, taxa va duce la creşteri de preţuri la toate produsele. Totodată, ea ar putea avea efecte şi asupra Bursei din New York, aflată în proces de fuzionare cu Bursa de la Frankfurt. Introducerea unei taxe pe tranzacţii a mai fost luată în considerare de-a lungul timpului. Ultima dată - în 2010, când guvernul SUA a vrut s-o includă în Legea Dodd-Frank privind reforma sistemului financiar. Studiile au arătat însă că impactul asupra tranzacţiilor şi lichidităţilor ar fi fost negativ. O altă propunere controversată a celor doi lideri este cea privind un nivel comun de impozitare pentru companiile din Franţa şi Germania, începând cu 2013.

Impozitul comun

Merkel şi Sarkozy vor să dea prin această măsură un exemplu de convergenţă. Oamenii de afaceri germani privesc cu reticenţă propunerea, chiar dacă Angela Merkel a dat asigurări că firmele nu vor avea de suferit. Cei doi nu au explicat cum se va face nivelarea. În Germania, taxa pe profit este de 15%, în timp ce în Franţa este de 33%. Lidera socialiştilor francezi, Martine Aubry a propus recent ca firmele ce reinvestesc profitul să plătească o taxă de 20%, iar pentru celelalte să crească la 40%. Analiştii apreciază că va fi foarte greu de pus în practică.

Germania tocmai îşi reformează sistemul de taxe, complet diferit, de altfel, de cel francez. Iar în Franţa, există o mulţime de excepţii de la regula generală de impozitare a corporaţiilor. Toţi au apreciat la unison că anunţul privind un guvern economic al zonei euro reprezintă un pas înainte spre o Europă federală.

Un pas înainte egal cu un eşec

Mulţi susţin însă că acest pas nu este nici pe departe suficient pentru a scoate UE din criză, mai ales că pieţele au reacţionat negativ. Conferinţa de presă a lui Merkel şi Sarkozy a avut loc marţi seară după închiderea burselor. Acestea au închis totuşi pe minus, anticipând lipsa unor măsuri ferme. În scădere a închis şi Bursa din New York. Ieri, toate bursele europene şi câteva din Asia au deschis pe minus. Bursele asiatice au închis pe creştere, dar pe fondul veştilor bune venite din Asutralia.

Italia şi Spania, două dintre ţările-problemă ale zonei euro, au salutat acordul franco-german, exprimându-şi speranţa că în cele din urmă se va ajunge şi la euro-obligaţiunile atât de aşteptate. Guvernul britanic a avut o atitudine mai rezervată şi a anunţat că aşteaptă să vadă ce se va întâmpla în viitor. Implementarea propunerilor va fi însă complicată. Analiştii prevăd negocieri dure între europeni. La care se adaugă alegeri cruciale în zona euro - spaniolii au alegeri anticipate în noiembrie, iar francezii - alegeri generale în primăvara anului viitor. 

Coaliţia lui Merkel, la 36%

Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Forsa, Uniunea Creştin-Democrată a cancelarului Angela Merkel şi aliaţii lor liberali de la guvernare au în continuare o rată de popularitate scăzută: 36%. Separat, FDP a mai câştigat un procent faţă de precedentul sondaj, dar şi la acest scor ar rămâne în afara Parlamentului în cazul unui scrutin electoral. CDU a staţionat la 32%. Social-democraţii au pierdut şi ei un procent şi au ajuns la 26%, dar împreună cu aliaţii lor tradiţionali, Verzii, au 47% din intenţiile de vot, în condiţiile în care nu au un lider charismatic.

" Sperăm că o vom convinge în luna septembrie pe Angela Merkel de importanţa emiterii unor obligaţiuni comune."
Fabrizio Cicchitto parlamentar italian

Deficitul Franţei şi al Germaniei

Cancelarul german şi preşedintele francez au propus ca în zona euro să se apliceaşa-numita „regulă de aur": introducerea în Constituţie a echilibrării finanţelor publice. Regula este deja în vigoare în Germania şi urmează să fie dezbătută în plenul Adunării Naţionale din Franţa. Ca urmare a condiţiilor impuse de UE şi Fondul Monetar Internaţional, Irlanda va adopta în toamnă o nouă lege privind limitarea deficitului bugetar. Dar introducerea unei asemenea reguli în Constituţia irlandeză ar putea ridica probleme.

Ar fi nevoie de un referendum. Şi nimeni nu uită cum o Europă întreagă a stat la mâna irlandezilor, care au respins Tratatul de la Lisabona, într-un referendum organizat în iunie 2008. Echilibrarea finanţelor publice este inclusă şi în Criteriile de la Maastricht: datoria publică să nu depăşească 60% din Produsul Intern Brut, iar deficitul bugetar să nu fie mai mare de 3% din PIB. De la izbucnirea crizei în 2008, puţine mai sunt ţările din zona euro care să respecte aceste criterii. De menţionat şi că, în momentul creării zonei euro, doar patru state se încadrau în Criteriile de la Maastricht. 

Fără fonduri pentru „repetenţi"

E drept că încălcarea Criteriilor de la Maastricht nu presupune şi penalizări. În scrisoarea trimisă ieri preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, prin care acesta este rugat să accepte conducerea pentru un mandat de doi ani şi jumătate a euroguvernului, Merkel şi Sarkozy propun suspendarea fondurilor structurale pentru ţările care nu-şi reduc deficitele. „Pe viitor trebuie suspendată plata fondurilor structurale şi de coeziune către ţările din zona euro care nu se conformează recomandărilor privind reducerea deficitelor excesive", scriu cei doi lideri.

Franţa, candidată la penalizări

În mod paradoxal, Franţa ar putea fi printre primele afectată, în cazul în care propunerile vor fi adoptate. În ultimii 30 de ani, Hexagonul nu a avut niciodată un buget echilibrat, indiferent că la putere s-a aflat dreapta sau stânga. Din 1978, datoria publică a crescut constant: de la 21,2% a ajuns astăzi la 84,7% - 1.600 de miliarde de euro. Valoarea deficitului public a fost fluctuantă. Premierul Lionel Jospin a reuşit să-l ducă la sub 2% la începutul anilor 2000. De atunci însă, deficitul s-a adâncit: 7% din PIB în 2010, faţă de 1,7% în 1978. Luna trecută, Parisul a fost avertizat de FMI că nu-şi va atinge ţinta de reducere a deficitului dacă nu vine cu tăieri bugetare.

Nici Berlinul nu stă pe roze la aceste capitole. Deşi a avut mai puţin de suferit de pe urma crizei datoriilor suverane, Germania a înregistrat anul trecut un deficit-record, cel mai mare din 1950: aproape două trilioane de euro, adică 80% din PIB, în creştere cu 18% faţă de 2009, ca urmare a recapitalizării unor bănci. La deficit a stat ceva mai bine - 4,5%. Alte „victime" sigure ale noilor reguli vor fi Grecia şi Italia, cu deficite de peste 100%.  Deşi recunosc importanţa unor legi privind echilibrarea bugetelor, mulţi specialişti nu sunt convinşi că ele sunt şi eficiente. Şi în Statele Unite ale Americii există o astfel de lege. De multe ori însă, statele americane „manipulează" cifrele prin metode nu neapărat ilegale.

84,7% din Produsul Intern Brut a fost datoria publică a Franţei în 2010