Gul candidează din nou la preşedinţia Turciei

Actualul ministru de externe va fi probabil ales abia în al treilea tur de scrutin parlamentar Legislativul de la Ankara a organizat, ieri, un prim tur de scrutin pentru desemnarea

Actualul ministru de externe va fi probabil ales abia în al treilea tur de scrutin parlamentar

Legislativul de la Ankara a organizat, ieri, un prim tur de scrutin pentru desemnarea preşedintelui ţării, funcţie pe care ministrul de externe Abdullah Gül e sigur că o va obţine într-un final, spre nemulţumirea cercurilor laice din Turcia.

Pentru a fi ales, Gül va trebui să aştepte însă cel de-al treilea tur de scrutin, prevăzut pentru 28 august. Ieri ar fi avut nevoie de două treimi din voturile exprimate, la fel cum se va întâmpla şi la al doilea tur, organizat vineri.

În primul tur, şansele lui Gül au fost reduse din cauza depunerii candidaturii ultranaţionalistului Sabahattin Cakmakoglu şi de decizia formaţiunilor pro-kurde care au anunţat că vor vota împotriva "alesului" AKP. Situaţia se va repeta cel mai probabil şi vineri. În schimb, conform procedurii, la cel de-al treilea tur, unde se va ajunge inevitabil, alegerea preşedintelui necesită doar o majoritate absolută de 276 de voturi. Iar AKP-ul singur deţine 340 de locuri în parlament.

Candidatura lui Abdullah Gül, depusă pentru prima oară în primăvară, s-a soldat cu o gravă criză politică, grupările laice din Turcia respingând categoric accederea în cea mai înaltă funcţie din stat a unui politician pe care îl acuză că urmăreşte să islamizeze Turcia. Atunci, scrutinul a fost invalidat din cauza lipsei de cvorum, opoziţia boicotând în bloc votul.

Criza a culminat cu un comunicat al armatei care a ameninţat că va interveni în caz de derapaj. Până la urmă, impasul politic a fost rezolvat prin convocarea alegerilor legislative anticipate, câştigate, la 22 iulie, de Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP), formaţiunea premierului Recep Tayyp Erdogan şi a lui Abdullah Gül. Cele 46,5% procente obţinute de AKP n-au făcut decât să întărească legitimitatea candidaturii şefului diplomaţiei turce.

Elitele seculare nu au încredere în Gül

Gül s-a angajat în repetate rânduri să respecte "principiile fundamentale ale republicii", iar în ultima perioadă şi-a multiplicat asigurările în acest sens, susţinând valorile laice. În ciuda acestor declaraţii, opoziţia elitelor seculare rămâne puternică, iar faptul că Hayrunnisa, soţia lui Gül, poartă în continuare vălul islamic le întăreşte suspiciunile.

Chiar dacă, în Turcia, şeful statului are mai degrabă prerogative simbolice, lui îi revine dreptul de a numi înalţii funcţionari şi se poate opune, temporar, e drept, intrării în vigoare a unei legi adoptate de parlament. "Şoimii" taberei laice se tem că, odată ales preşedinte, Gül va numi islamişti la conducerea unor instituţii prin esenţă laice, cum ar fi Curtea Constituţională sau Consiliul învăţământului superior.

Soţia lui Gül a apelat la stilişti pentru a-şi moderniza vălul

Pentru a pune capăt criticilor legate de candidatura soţului său la prezidenţiale, Hayrunnisa Gül, viitoarea primă doamnă a Turciei, a cerut ajutorul unui designer turc din Viena, de la care aşteaptă soluţii pentru a-şi "moderniza" vălul islamic.

Presa de la Ankara susţine că stilistul la care a apelat soţia lui Gül ar putea opta pentru un văl stil Sophia Loren.

Hayrunnisa a fost văzută în public numai acoperită de văl, ea chiar adresându-se Curţii Europene a Drepturilor Omului, pentru că i s-a interzis accesul în universitate din cauza acestui simbol religios. Disputa pe simbolurile religioase reprezintă una mai veche pe scena politică din Turcia. Pentru electoratul partidelor islamiste, vălul a ajuns un simbol al tradiţiei, iar pentru partidele laice reprezintă un simbol al înapoierii societăţii turce şi o dovadă de discriminare.