Greva din Franţa: războiul nervilor, câştigat de Sarkozy

Cei mai mulţi dintre comentatorii politici sunt de părere că preşedintele Sarkozy joacă în aceste zile o miză importantă, cu 18 luni înaintea alegerilor prezidenţiale.

El pare să fi făcut din contestata şi controversata reformă a sistemului de pensionare o prioritate a sfârşitului de mandat, dar şi un simbol al angajamentului său de a schimba Franţa. În „teren" însă, Hexagonul are încă mult de suferit din cauza lipsei de benzină cauzată de blocarea, din cauza grevelor, a rezervoarelor de combustibili.

Citiţi şi:

Greva francezilor afectează rezervele de combustibil

Ieri, o benzinărie din patru continua să fie închisă, calculele la nivel naţional arătând că peste o treime din cele 12.300 de staţii de aprovizionare nu au carburant. Muncitorii din cinci rafinării (din 12, câte are Franţa) au anunţat, tot ieri, că merg mai departe cu mişcările de protest. La sfârşitul săptămânii trecute, ministrul Energiei, Jean-Louis Borloo, a afirmat că „Franţa trece pe lângă o criză de o gravitate extremă".

O factură piperată

În afară de blocajele din sectorul petrolier, problemele persistă şi pentru circulaţia trenurilor. Acestora li s-au adăugat greve ale serviciilor de salubrizare în mai multe oraşe mari, precum Marsilia sau Toulouse (gunoaiele adunate pe străzi amintesc de situaţia dezastruoasă din regiunea italiană Napoli, a cărei criză a deşeurilor a ajuns până la Comisia Europeană). În plus, costul grevelor prelungite este de-a dreptul exploziv. Ministrul francez al Economiei, Christine Lagarde, l-a evaluat ieri „între 200 şi 400 de milioane de euro pe zi". „Este evident că mai ales sectorul chimic, care are nevoie de alimentare cu produse petroliere, suferă", a subliniat ea. Potrivit cotidianului francez „Le Figaro", factura totală pentru cele 14 zile de grevă şi manifestaţii la nivel naţional bate la 3,2 miliarde de euro.

Deblocări cu forţa

În acelaşi timp, acţiunile hotărâte ale autorităţilor franceze pentru contracararea efectelor grevei prelungite şi ale crizei carburanţilor continuă. Ieri, depozitul petrolier de la Saint-Pierre Corps (lângă Tours, vestul Franţei) a fost deblocat de forţele de ordine, după o săptămână de grevă a transportatorilor. Pentru operaţiune au fost mobilizate 150 de persoane din cadrul Companiei Republicane de Securitate. Către ora 5.00 (ora României), forţele de ordine, alături de mai mulţi oficiali din cadrul Poliţiei, le-au dat celor 30 de grevişti prezenţi la faţa locului „cinci minute pentru a părăsi incinta". Pe de altă parte, un sondaj publicat de cotidianul „Le Figaro" arată că 56% dintre francezi sunt de părere că greviştii ar trebui să respecte votul de săptămâna trecută al Senatului prin care reforma pensiilor a fost aprobată şi, în consecinţă, să pună capăt mişcărilor protestatare.

Francezii s-au cam săturat

Mai mult, preşedintele Sarkozy le-ar fi spus unor apropiaţi că „sindicaliştii au făcut o mare greşeală blocând rafinăriile şi depozitele, pentru că francezii nu suportă ca cineva să se atingă de libertatea lor de a circula cu maşina". ­Într-un comentariu asemănător, cotidianul „Wall Street Journal" afirmă că, în 1968, preşedintele De Gaulle a restabilit ordinea după ce francezii nu au mai găsit benzină la pompe.

„Acelaşi lucru s-ar putea întâmpla şi acum", este de părere publicaţia. La rândul său, săptămânalul francez „Le ­Point" crede că Sarkozy va avea de câştigat de pe urma poziţiei ferme adoptate pe toată perioada grevelor, impunându-şi imaginea, în faţa unor francezi excedaţi de derapajele şi excesele greviştilor, de lider hotărât care „restabileşte ordinea".

Greviştii poartă măşti-caricatură ale preşedintelui Sarkozy  Foto: Epa

Problemă sanitară la Marsilia

Deşeurile continuă să se adune pe străzile oraşului francez, din cauza gunoierilor care participă şi ei la mişcările de protest. Există circa 8.000 de tone de gunoaie, astfel că municipalitatea se confruntă deja cu o problemă sanitară, fapt ce-i nemulţumeşte profund pe localnici. Aceştia au dat foc la peste 800 de pubele.

Consilierii municipali din Marsilia au fost obligaţi ieri să strângă ei înşişi gunoaiele, după a 15-a zi de grevă a gunoierilorp Foto: Reuters

Germania: săptămâna de lucru de 45 de ore

După depăşirea recesiunii, companiile germane se confruntă cu o nouă problemă: lipsa de personal calificat. Potrivit Institutului de Cercetare Economică de la Berlin, există două soluţii pentru această chestiune: fie atragerea de forţă de muncă străină, fie prelungirea săptămânii de lucru.

În prezent, în funcţie de sectoare, săptămâna de lucru variază de la 37,5 la 40 de ore. În special în sectoarele ce produc pentru export, dar şi în sistemul medical este necesară creşterea săptămânii de lucru. Ulrich Blum, preşedintele Institutului pentru Cercetare Economică din Halle, este de părere că nemţii trebuie să muncească 42 sau chiar 45 de ore săptămânal, în timp ce Michael Hüther, de la institutul similar din Köln, vorbeşte chiar de 48 de ore.