„Greii“ Europei s-au săturat de spaţiul Schengen

Franţa, Germania şi Spania afirmă că guvernele naţionale trebuie să-şi menţină capacitatea de a impune temporar controale la graniţă. Guvernele francez, german şi spaniol au respins propunerea Comisiei Europene privind reforma spaţiului Schengen.

Franţa, Germania şi Spania au respins o propunere a Comisiei Europene privind reforma Schengen, afirmând că guvernele naţionale trebuie să-şi menţină capacitatea de a impune temporar controale la graniţă. Potrivit proiectului propunerii, ce urmează a fi prezentat vineri, Comisia intenţionează să permită ţărilor membre să reintroducă temporar controalele la graniţă în situaţii de urgenţă, dar numai pentru cinci zile, după care Comisia poate decide suspendarea măsurilor.

În prezent, statele membre pot impune controale la graniţele interne pentru perioade scurte şi din motive de politici publice sau de securitate naţională, însă reglementările nu sunt definite strict. Pentru a fi adoptată, propunerea, ce vizează modificarea acordului Schengen, necesită acceptul tuturor ţărilor membre şi al Parlamentului European.

Guvernele francez, german şi spaniol au cerut Bruxelles-ului, într-o declaraţie comună, să respecte autoritatea naţională în domeniul securităţii, pe care au descris-o drept „domeniu central al suveranităţii naţionale". „Nu împărtăşim punctul de vedere al CE în privinţa asumării responsabilităţii pentru luarea deciziilor referitoare la măsuri operaţionale în domeniul securităţii. Decizia privind reintroducerea temporară a controalelor la graniţele interne se bazează pe o evaluare intensivă a situaţiei securităţii naţionale, care poate fi făcută numai de statele membre, pe baza experienţei şi resurselor de care dispun autorităţile din domeniul securităţii", se arată într-un comunicat comun al ministerelor de Interne ale celor trei ţări. 

Vremurile s-au schimbat

Reacţia Franţei era de aşteptat. Preşedintele Nicolas Sarkozy a cerut un nou mecanism pentru reinstituire a graniţelor. Ministrul de Interne francez, Claude Guéant, a subliniat, chiar în această săptămână, că numărul de infracţiuni comise de imigranţii români creşte şi a propus interzicerea cerşetoriei pe Champs-Elysées. Heather Grabbe, directorul Institutului Open Society, din Bruxelles, spune că ascensiunea partidelor antiimigraţie în multe ţări ale UE face dificil de acceptat propunerea Comisiei.

„Vremurile s-au schimbat faţă de perioada în care UE a creat Schengen. Populismul privind legea şi ordinea e în creştere în multe state membre. Riscul este ca cetăţenii să nu realizeze faptul că beneficiile pe care le-a adus UE - libertatea de mişcare şi protecţia faţă de discriminare - sunt erodate, până când va fi prea târziu". Oficialii Comisiei au refuzat să facă vreun comentariu în privinţa propunerii, ce va fi prezentată vineri. Acordul Schengen, în vigoare de 26 de ani, prevede desfiinţarea controalelor la frontieră între 22 de ţări membre UE plus Elveţia, Norvegia şi Islanda.

Alte reforme propuse de Comisie ar putea fi mai uşor de acceptat. Comisia propune excluderea din Schengen a unei ţări care nu-şi controlează corespunzător graniţele Schengen prin reintroducerea controalelor interne.  Disputa privind Schengen a explodat în primăvară, când zeci de mii de emigranţi  tunisieni  au sosit în Italia, pe mare. Italia le-a acordat premise de rezidenţă şi documente de călătorie, înfuriind autorităţile franceze, care au organizat controale la graniţa cu Italia.  Comisia a constatat în final că Italia şi Franţa au respectat legile UE, dar că "au încălcat spiritul acordului Schengen". 

Decizie privind aderarea României

Criminalitatea nu poate fi oprită prin închiderea frontierelor, iar într-o Europă unită trebuie să întărim cooperarea între poliţie şi justiţie, a declarat pentru Agerpres eurodeputata germană Birgit Sippel (S&D). Afirmaţia sa a reprezentat răspunsul la o întrebare privind reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 22 septembrie, în care se va discuta aderarea României şi Bulgariei la Schengen. "Potrivit majorităţii europarlamentarilor, România a îndeplinit criteriile tehnice şi juridice pentru aderare şi ar trebui să fie primită fără întârziere.

Într-un mesaj clar către Consiliu, europarlamentarii au spus că trebuie evitate standardele duble. Nu există niciun motiv pentru care cetăţenilor români nu ar trebui să li se permită să călătorească liber în zona fără controale la frontiere", a declarat eurodeputata germană. Bulgaria se aşteaptă să primească o dată certă privind aderarea pe 22 septembrie, potrivit ministerului de Externe al ţării vecine.

"Riscul este ca cetăţenii să nu realizeze faptul că beneficiile pe care le-a adus UE - libertatea de mişcare şi protecţia faţă de discriminare - sunt erodate, până când va fi prea târziu.''
Heather Grabbe
directorul Institutului Open Society, din Bruxelles

Compromis

Un diplomat al UE a declarat pentru "Wall Street Journal" că e prea târziu pentru CE să mai schimbe propunerea, dar că ar putea exista o marjă de compromis. El a spus că una dintre opţiuni ar putea fi de a permite ţărilor membre să introducă controale mai mult timp, înainte de a interveni Comisia. Un alt diplomat a spus că poziţia Germaniei s-ar putea dovedi mai flexibilă, deoarece rezistenţa iniţială e alimentată, parţial, de politica internă.

Graniţă prost păzită

Singura frontieră terestră a UE de pe continentul american, cea dintre Guyana Franceză şi Surinam, e trecută anul de circa 13.000 de surinamezi, care cer în permis de şedere în Guyana, potrivit site-ului Presseurop, care citează cotidianul olandez „Trouw". Permisul e valabil în toată zona Schengen şi aduce, după şapte ani, cetăţenie franceză. Subprefectul Françis Mekachera din micul oraş de frontieră Saint Laurent, din Guyana, spune că o treime din ei primesc acest permis.  „Această zonă nu e percepută drept frontieră de către oameni, care traversează liber fluviul Maroni, ce marchează graniţa dintre Guyana Franceză şi Suriname. E greu pentru noi să rezolvăm această problemă pentru că legea franceză nu prevede măsuri specifice", explică  el.

Comisia Europeană: nu vom schimba nimic

Avertismentul celor trei state este „neobişnuit" pentru Comisia Europeană. „Este o situaţie neobişnuită să fie făcute comentarii pe o propunere care încă nici nu a fost lansată", a explicat purtătorul de cuvânt al comisarului pentru Afaceri Interne, Michele Cercone. Ea a precizat că „documentul la care am lucrat până acum nu se va schimba".

Abordare individuală

 „Sistemul propus ar oferi Comisiei un rol important şi esenţial în procedura de reintroducere a controalelor la graniţele interne ale Schengen. Statele membre nu sunt foarte fericite cu această măsură, iar câteva au anunţat deja că se vor opune. Mai exact, ele vor să-şi păstreze dreptul de a decide dacă vor sau nu să reintroducă controale la frontiere şi nu vor să-i cedeze acest drept Comisiei", a explicat, pentru „Adevărul Europa, Yves Pascouau, analist senior al think-tank-ului din Bruxelles European Policy Center, specializat pe afaceri interne europene. Or, Executivul UE doreşte exact contrariul. „Acum avem o zonă de interes comun care este guvernată prin decizii individuale. Raţional este să schimbăm acest lucru", a spus Cercone.

Directorul general al Direcţiei pentru Afaceri Interne din cadrul Comisiei Europene, Stefano Manservisi, a confirmat, de asemenea, că reforma Schengen include o clauză de evaluare a riscului privind securitatea naţională. „Trebuie să facem acest lucru colectiv, trebuie să ne oprim de la această abordare individuală. Pot exista excepţii - atunci când propria securitate naţională şi ordinea publică sunt ameninţate, însă dorim să limităm acest lucru. Măsuri de securitate ar trebui introduse numai în caz de urgenţă. Dacă decizia riscă să afecteze alte state membre, atunci ea trebuie luată de Comisia Europeană", a spus Manservisi.

Spaţiul Schengen  pare, cel puţin pentru moment, tot mai lipsit de conţinut. Franţa şi Italia au luat anul acesta decizii unilaterale de reintroducere a controalelor la graniţe pentru „a face faţă" valului de imigranţi ilegali nord-africani, sosiţi pe continent în urma revoluţiilor „primăverii arabe". Mişcarea lor a fost urmată de Danemarca, care a introdus vara aceasta controale la frontierele care o despart de Germania şi Suedia. 

„FT": Problemele unei  aderări în etape

Aderarea în etape a României şi Bulgariei la Schengen riscă însă să contribuie la intensificarea climatului antiimigraţie din Europa, comentează „Financial Times".Intrarea României şi Bulgariei în Schengen înseamnă crearea unei „conexiuni pe uscat" între Grecia şi zona de liberă circulaţie, Grecia neavând în prezent graniţe terestre cu ţările din spaţiul Schengen, iar graniţa sa cu Turcia fiind principala poartă de intrare pentru imigranţii ilegali.

Polonia, care deţine Preşedinţia semestrială a UE, a readus în discuţie ideea intrării României şi Bulgariei în Schengen în două etape: menţinerea controalelor la graniţele terestre şi maritime şi abolirea lor pentru traficul aerian. Acest lucru ar împiedica, teoretic, imigranţii ilegali să treacă graniţa din Grecia în Bulgaria, iar cei care ar reuşi totuşi să facă acest lucru ar fi împiedicaţi să se îmbarce în avioane către alte destinaţii europene.

Acest plan are însă unele probleme. Astfel, aderarea în etape presupune ca actele persoanelor care călătoresc între două aeroporturi din zona Schengen să fie verificate. Dar acest lucru nu se mai întâmplă, multe companii aeriene permiţând în prezent îmbarcarea fără prezentarea paşaportului în niciuna dintre etapele călătoriei. În practică însă este mult mai probabil ca guvernul francez, de exemplu, să se asigure că toate avioanele care vin din România şi Bulgaria verifică actele de identitate. Dar chiar şi această precauţie elementară va face din personalul Air France, TAROM, Ryanair şi altele noii gardieni ai Schengen.