Greenspan: Bush l-a atacat pe Saddam pentru petrol

Guru capitalismului îi acuză pe republicanii americani şi de o politică economică dezastruoasă. Publicate astăzi, îndelung aşteptatele "Memorii" ale lui Alan Greenspan, fostul şef al

Guru capitalismului îi acuză pe republicanii americani şi de o politică economică dezastruoasă.

Publicate astăzi, îndelung aşteptatele "Memorii" ale lui Alan Greenspan, fostul şef al Rezervelor Federale americane, aduc două critici majore Administraţiei Bush: a atacat Bagdadul din alte motive decât cele clamate la ONU şi a risipit banii adunaţi de administraţia democratului Clinton.

Nu întotdeauna "e bine şi mai bine mai târziu decât niciodată". Faptul că Alan Greenspan recunoaşte acum ceva pus în categoria "teoriilor conspiraţiei" nu schimbă nimic nici în Orientul Mijlociu, şi nici chiar în propria biografie - Collin Powell a recunoscut încă din timpul funcţiei că armele de distrugere în masă ale lui Saddam Hussein se găseau doar în "prezentările de motive" făcute de George W. Bush şi Tony Blair.

Rezerve tardive

Alan Greenspan a condus Banca Centrală a SUA timp de 18 ani, în care a fost ascultat aproape cu religiozitate pe Wall Street şi în City. Ajuns la 81 de ani, finanţistul american îşi lansează astăzi cele 531 pagini de memorii puse sub titlul "The Age of Turbulence: Adventures in a New World" - cu reducere de la 35 dolari la 23,10 pe Amazon.com.

Primul "extras pe single" din colecţia de evaluări ale onorabilului republican sună astfel: "Mă întristează că este stânjenitor din punct de vedere politic să recunoşti ceea ce toată lumea cunoaşte: războiul din Irak a fost mai mult pentru petrol". Miile de protestari adunaţi ieri în faţa Capitoliului erau chiar furioase, în cererea de oprire a războiului din Irak - prea târziu.

Fiul risipitor

A doua temă de mare actualitate a memoriilor lui Alan Greenspan este evaluarea extrem de critică a competenţei economice a cuplului Bush - Cheney şi a republicanilor care s-au lansat în cheltuieli publice fără limită şi au considerat că "datoriile nu contează". Cu atât mai explozive sunt notele lui Alan Greenspan cu cât performanţele economice ale SUA sunt subiect principal al prezidenţialelor în toi. "Republicanii din Congres şi-au pierdut orientarea...

Au renunţat la principii pentru putere. Şi au terminat prin a numai avea niciunele. Merită să piardă", îşi nota Greenspan încă dinaintea alegerilor pentru Congres din 2006.
Dacă preşedintele Bush jr este criticat pentru a nu fi apelat la dreptul deveto asupra cheltuielilor bugetare avansate de republicani, libertarianul Greenspan nu-şi ascunde admiraţia pentru "atitudinea de modă veche faţă de datorii" a democratului Clinton, al cărui plan economic din 1993 este considerat "un act de curaj politic".

După ce iniţial nu i-a venit să creadă, a fost însă dezamăgit de încurcătura lui Bill Clinton cu Monica Lewinsky. Dar, fiecare cu păcatele lui. Greenspan însuşi este criticat pentru reducerea dobânzilor din 2003, care a dus la colapsul imobiliar şi la criza bancară de acum.

NATO indică Serbiei "câmpurile cu mine"

Comandanţii NATO dezvăluie, în sfârşit, guvernului de la Belgrad amplasarea locurile în care au fost presărate bombe cu fragmentare în timpul campaniei din Kosovo, adică la peste opt ani de la încetarea bombardamentelor.

Timp în care muniţia rămasă pe sol a făcut victime civile, indiferent de etnie.
De la Cartierul General al Forţelor Aliate din Europa al NATO (Shape) se vor transmite Serbiei coordonatele complete ale zonelor unde au fost lansate bombe cu fragmentare, unele rămase neexplodate. Aliaţii au decis să coopereze cu Belgradul în chestiunea "deminării" doar după îndelungate presiuni ale unor guverne şi grupuri internaţionale.

Contaminarea cu bombe

În timpul celor trei luni de bombardamente împotriva trupelor sârbe din Kosovo, din 1999, Statele Unite, Marea Britanie şi Olanda au aruncat în regiune circa 2.000 de bombe cu fragmentare - conţinând peste 380.000 de fragmente. Destinate să distrugă tancuri şi alte vehicule blindate ori să arunce în aer minele antipersonal, aliaţii au recunoscut că bombele cu fragmentare utilizate în operaţiunea din Balcani aveau o rată de eşec de 5% - ceea ce înseamnă că la sol se mai pot afla peste 20.000 de fragmente neexplodate.

De altfel, 23 kmp din şase regiuni sârbe sunt declarate "contaminate" şi interzise agriculturii sau construcţiilor. Cu toate acestea, pe lângă cei 23 de civili sârbi şi şase albanezi ucişi astfel în timpul campaniei din 1999, alte 12 persoane - între care trei copii - au murit după încetarea ostilităţilor. (Petre Munteanu)