Grecii se întorc la agricultură

Din cauza crizei şi a măsurilor de austeritate impuse de guvern, numeroşi eleni au părăsit oraşele şi s-au apucat de muncile câmpului. Zeci de e-mailuri sosesc zilnic pe adresa organismului pentru dezvoltarea forţei de muncă în agricultură, de la greci care doresc să  înfiinţeze o fermă.

Până acum doi ani, pentru Kostas, orăşean get-beget, gândul de a locui la ţară i s-ar fi părut un coşmar. Se vedea mai degrabă dezbătând viitorul picturii moderne într-o galerie de artă, decât discutând despre preţul îngrăşămintelor  într-o tavernă dintr-un sat. Şi totuşi, la 45 de ani, a decis să schimbe totul: locul de muncă, domiciliul din Atena, scrie ziarul „Kathimerini", citat de „Courrier International". 

„În industria de publicitate, unde am lucrat, bugetele au scăzut cu mai mult de jumătate. Astăzi, nu stau pe roze, dar cel puţin viitorul nu arată rău", spune el. De doi ani, Kostas a pus pe picioare o mică exploataţie agricolă de plante aromatice la Ethiotida, în centrul Greciei. Pentru aceasta, s-a apucat să înveţe cum să lucreze pământul, să aibă grijă de plante, să urmărească zilnic buletinul meteo. Kostas nu este un caz izolat. Numărul muncitorilor din sectorul agricol a crescut cu 7 la sută în Grecia, între 2008 şi 2009, potrivit unui recent sondaj realizat în Europa de Paseges, organismul care se ocupă cu dezvoltarea forţei de muncă în agricultură. Asta înseamnă că 38.000 de greci au decis, într-o manieră sau alta, să se dedice producţiei agricole şi să-şi schimbe modul de viaţă.

Agricultori cu studii înalte

Zeci de e-mailuri sosesc în fiecare zi pe adresa acestui organism din partea unor noi fermieri. Cerinţele lor sunt cam aceleaşi: doresc să înveţe cum să înfiinţeze o plantaţie, vor să ştie care este perioada optimă de însămânţare şi ce soi de seminţe să folosească, când să recolteze.

Pe măsură ce efectele crizei economice şi-au arătat colţii, astfel de cereri au crescut. O asemenea decizie nu este uşor de luat, iar cei mai mulţi care s-au hotărât să facă un asemenea pas sunt, potrivit statisticilor, din categoria oamenilor maturi (45-64 ani) şi mai ales în zona de vest a ţării şi în Thessalia (nord-estul Greciei). Pentru analişti, acesta este un caz de manual, deoarece mobilitatea este în general caracteristică celor în jurul vârstei  de 40 de ani.

Pensionarii îşi rotunjesc veniturile

Mulţi dintre aceşti noi agricultori nu văd un viitor în noua lor ocupaţie, ci sunt mai mult în căutarea unui venit suplimentar sau doresc să-şi rotunjească pensia. Manolis s-a pensionat în 2009. El locuieşte în apropiere de Sparta în Peloponez. Pensia i-a scăzut dramatic după ce guvernul a trecut la planul de austeritate impus Greciei de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional pentru a primi împrumutul de 110 miliarde de euro pentru ca ţara să nu intre în faliment. Prin urmare, el a decis să se ocupe cu plantaţiile de măslini şi portocali de pe terenul familiei. „De pe urma acestei activităţi nu ne îmbogăţim, dar cel puţin ne ajută să plătim fiicei noastre taxele pentru facultate", spune Manolis. În mod tradiţional, muncile agricole erau prost văzute. Dar, acum în vremuri de criză, totul se schimbă. Şi Xenofontas Ktenas a înţeles acest lucru. Pe parcursul anului trecut, acest fost comerciant s-a apucat să planteze rozmarin în regiunea Agrinion din vestul ţării, unde a închiriat 10 hectare de pământ. „Afacerea merge bine, nu am de ce să mă plâng", mărturiseşte el.

Eticheta „ţăran" şi-a schimbat conotaţia

Criza a lovit cel mai rău tinerii. Drept urmare, şi aceştia, ca şi restul populaţiei active, încearcă să se reorienteze. În zonele din nordul Mării Egee şi Insulele Ionice, de exemplu, din ce în ce mai mulţi s-au concentrat pe agroturism şi au descoperit că a lucra în agricultură nu este trivial. Pentru prima dată în Grecia, eticheta  „ţăran" nu mai înseamnă persoană needucată, nepoliticoasă, cu capacitate intelectuală limitată. Astăzi, ţăranul este un profesionist serios care ştie ce vrea. „În noua mea activitate, am întâlnit o mulţime de agricultori educaţi, oameni care vorbesc mai multe limbi stăine şi călătoresc în străinătate pentru a se informa", spune Kostas.

38.000 de greci s-au decis, în ultimii doi ani, să se dedice muncii în agricultură.