Grecii au votat a doua oară, impasul politic continuă

Scor strâns între dreapta şi stânga radicală în urma alegerilor legislative de duminică.

Partidul de dreapta proeuropean Noua Democraţie devansa cu doar 0,5 puncte scorul partidului radical de stânga Syriza, care se opune austerităţii, potrivit unui sondaj difuzat de televiziunile greceşti duminică seara după închiderea birourilor de votare, în urma unui scrutin crucial, relatează AFP.

Potrivit acestui sondaj, dreapta, care se vrea „garantul" menţinerii ţării în zona euro şi care susţine totodată necesitatea „renegocierii" planului de austeritate dictat de creditorii ţării, UE şi FMI, este creditată cu un scor între 27,5 şi 30,5%, în timp ce Syriza, care cere „o anulare a acestui plan", ar primi 27-30% din voturi.

PASOK, socialiştii conduşi de fostul ministru de Finanţe, Venizelos ar fi obţinut 13% din sufragii. Formaţiunea neonazistă Zori Aurii şi-a asigurat prezenţa în Parlament cu un scor apropiat de cel de luna trecută, în jur de 6-7 la sută.  Este foarte important cine se clasează pe primul loc deoarece, potrivit legii greceşti, câştigătorul primeşte o „primă" de 50 de locuri în Parlamentul de 300 de membri. Cu toate acestea, formarea unui guvern, potrivit acestor rezultate, se anunţă foarte dificilă.

Acest scenariu de impas s-a produs şi după scrutinul de la 6 mai, când primele două partide (dreapta Noua Democraţie şi stânga radicală Syriza) nu au reuşit să ajungă la un acord privind crearea unei coaliţii de guvernare, spre neliniştea europenilor şi a creditorilor ţării, creând o situaţie de incertitudine pentru viitorul ţării în zona euro. Grecii au mers ieri la urne pentru a doua oară în ultimele două luni, cu teama că, indiferent ce guvern va veni la putere, acesta nu va reuşi să rezolve dezastrul politic şi economic care ameninţă viitorul ţării şi stabilitatea financiară a Europei.

Mulţi dintre greci erau conştienţi ieri de faptul că, dacă partidul conservator Noua Democraţie câştigă, Grecia are în faţă săptămâni sau luni de negociere cu FMI şi Uniunea Europeană privind termenii programului de austeritate pe care toate partidele îl consideră prea sever pentru a fi aplicat economiei greceşti aflate în suferinţă.

O victorie a coaliţiei de extremă stângă Syriza promite o confruntare şi mai serioasă, mai ales cu Germania, privind rămânerea sau nu a Greciei în zona euro. Câştigătorul alegerilor va avea sarcina grea de a readuce încrederea investitorilor într-o economie paralizată care depinde de infuzia continuă de bani de către Banca Centrală Europeană.  Aceasta este ultima şansă de supravieţuire pentru un sistem financiar care a încetat să mai funcţioneze şi pentru un guvern înglodat în datorii, care nu mai are posibilitatea de a strânge noi venituri sau de a face împrumuturi pentru a-şi asigura funcţionarea.

„Nu vom ieşi din euro"

Circa 80% din greci vor să rămână în zona euro şi în Uniunea Europeană , dar vor şi o renegociere radicală a termenilor împrumutului extern, ceea ce liderii europeni consideră o contradicţie. „Vom ieşi din criză. Nu vom ieşi din euro. Nu vom lăsa pe nimeni să ne scoată din Europa", a declarat liderul dreptei conservatoare greceşti, Antonis Samaras, vineri seară, în faţa câtorva mii de simpatizanţi, adunaţi în Piaţa Syntagma, din centrul Atenei, pentru ultimul său miting electoral înaintea scrutinului.

„Prima dilemă este între euro şi drahmă. Mai mulţi prieteni ai ţării ne-au avertizat", şi „destinul ţării va depinde de răspunsul alegătorilor", a menţionat Samaras. Adversarul său, Alexis Tsipras, liderul coaliţiei de stânga, a declarat că va anula acest memorandum rămânând însă în zona euro.

Drama greacă, dezbătută la G20

Nu există un mecanism pentru a da Grecia afară din zona euro şi niciunul dintre candidaţi nu are intenţia de a face acest lucru voluntar. Grecia ar urma să se descurce singură dacă Banca Centrală Europeană decide să nu o mai finanţeze. Dar rolul BCE este de a proteja euro şi această instituţie a susţinut repetat că o contaminare care ar urma unei ieşiri a Greciei din zona euro ar fi mai mare decât costurile de a ţine această ţară pe linia de plutire. 

„Este totul în mâna BCE, iar BCE nu vrea să fie responsabilă. BCE va fi presată să limiteze susţinerea financiară a sistemului bancar grecesc, dar această instituţie este îngrijorată de contaminarea care ar urma unei ieşiri a Greciei din euro", spune Simon Tilford, economist la Centrul pentru Reformă Europeană din Londra. Alţi economişti  avertizează asupra riscului unui „accident" - o presiune asupra unei bănci din zona euro care iese de sub control sau rămânerea fără bani de salarii şi pensii a guvernului elen - care ar putea degenera în panică pe pieţe şi tulburări sociale.

Astăzi, liderii grupului G20  al ţărilor dezvoltate şi emergente se vor reuni în Mexic, unde vor dezbate căile de a împiedica criza grecească şi problemele economice din Spania şi Italia să submineze moneda euro şi să genereze o nouă recesiune globală. Băncile Centrale, de la Tokyo la Washington au promis deja să intervină pe pieţele financiare, dacă este necesar, pentru a sprijini  aceste economii. Cu toate acestea, drama greacă ameninţă să ţină de-o parte investitorii în următoarele săptămâni.

„Paie pe foc"

O scrisoare deschisă către poporul grec, publicată de cotidianul german „Bild", a făcut senzaţie în Grecia, sâmbătă. „Dragi greci, vă priveşte pe cine alegeţi mâine, dar noi, germanii, suntem cei care vă ţinem ATM-urile  pline de euro, deci aveţi grijă ce clovn alegeţi. Dacă veţi alege să nu vă ţineţi promisiunile, nu veţi mai primi euro din Germania", se arată în scrisoare. 

Oamenii îşi lichidează conturile

Cetăţenii greci îşi lichidează conturile bancare, au făcut stocuri de carburant, iar unii au angajat agenţi de securitate înaintea alegerilor parlamentare de ieri, relatează „Wall Street Journal", în ediţia online. „Nu ştiu în cine să mai am încredere", declară Ilias Daskalopoulos, un bărbat în vârstă de 28 de ani rămas şomer. El a decis să îşi retragă toţi banii din bancă, câteva mii de euro pe care îi ţine ascunşi în casă. „Situaţia poate fi foarte gravă după alegerile de duminică", crede tânărul. Alţi greci transferă banii în străinătate, au angajat agenţi de securitate şi au făcut stocuri de carburant, de teamă că economia ţării va intra în colaps şi că instituţiile nu vor mai fi capabile să menţină ordinea.