Şmecheriile fiscale, port naţional la greci

Piscine vopsite sau acoperite cu prelate verzi să pară pajişti. Case lăsate netencuite ca să pară neterminate. Până unde merge ingeniozitatea grecilor când vine vorba de trişarea statului. De la fanarioţi încoace, ţara lui Homer a dezvoltat o adevărată cultură a evaziunii fiscale şi a eludării ingenioase a oricărui fel de obligaţii faţă de stat.

Când vine vorba despre cum şi cât reuşesc grecii să-şi păcălească autorităţile, una dintre cele mai vehiculate poveşti (cât se poate de reală, însă) se referă la o agenţie guvernamentală, care în 1950 trebuia să asaneze lacul Kopais (din nordul Atenei), pentru construirea unei şosele. Aceasta a fost inaugurată cu mare pompă în 1957. De atunci, lacul nu mai există, dar agenţia guvernamentală, da.

Case neterminate dinadins pentru impozit mai mic   Foto: Reuters

Şi astăzi continuă să aibă 30 de angajaţi, inclusiv un şofer. Aceasta este doar una dintre imaginile birocraţiei, corupţiei şi fraudei care caracterizează Grecia contemporană. O imagine terifiantă, care îi dezarmează inclusiv pe specialiştii (oneşti) ai acestei ţări de legendă. Unul dintre ei, economistul Michael Mitsopoulos, coautor al unui volum intitulat „Understanding the Greece Crisis", face o demonstraţie simplă a modului (eronat) în care funcţionează sistemul de achitare a taxelor şi impozitelor.

Citiţi şi:

FOTO Care criză? Turismul Greciei înfloreşte!

Când intră o ţară în faliment

BCE salvează din nou statul elen

Piscine „fardate"

Din cele 4,3 milioane de persoane care lucrează în Grecia, circa un milion sunt în sectorul public, două milioane activează în sectorul privat, iar în jur de 1,3 milioane sunt „liber-profesioniste". Cele mai mari taxe le plătesc angajaţii din sectorul privat, astfel că se poate spune că ei duc „în spate" restul Greciei. Nu este este mirare, consideră Mitsopoulos, că „privaţii" găsesc cele mai neaşteptate modalităţi de a păcăli statul şi de a mai scăpa astfel de propria povară fiscală.

Vânzare fără bonuri   Foto: Reuters

Un reportaj recent transmis de postul Euronews ilustra cum simpla trecere a unui elicopter deasupra unor cartiere simandicoase din nordul Atenei poate provoca un val de panică în rândul locuitorilor. Şi asta pentru că, în astfel de ocazii, rezidenţii se tem că elicopterul aparţine Fiscului, care fotografiază numeroasele şi luxoasele piscine nedeclarate. Dacă la începutul primăverii în evidenţele contabile ale statului figurau în zonă doar 324 de proprietari de piscine, după un control recent al Gărzii financiare s-a descoperit că numărul real al acestora depăşeşte pragul de 17.000.

Grecii au imaginat diverse metode pentru a le camufla, fie vopsindu-le în verde, pentru a fi confundate, din elicopter, cu o simplă pajişte, fie acoperindu-le cu prelate. Pentru a ajunge la o evidenţă reală a piscinelor din cartierele elegante ale Atenei (Kefalari, Kastri), autorităţile folosesc, mai nou, imaginile obţinute prin Google Earth.

Grecii, înfuriaţi că guvernul a introdus şi alte taxe   Foto: Reuters

Unii dintre cei mai cunoscuţi evazionişti sunt medicii care, deşi deţin cabinete particulare şi lucrează în mai multe spitale sau policlinici, declară câştiguri modeste, între 10.000 şi 15.000 de euro anual. Dar în garaj au cel puţin două maşini, iar la malul mării îi aşteaptă propria ambarcaţiune. În realitate, veniturile lor pot fi chiar şi de zece ori mai mari.

Sport naţional

„Dar a-i arăta doar pe medici cu degetul înseamnă să comiţi o mare nedreptate populistă, pentru că toată lumea face exact ca ei", susţine pe de altă parte Spyros Iorgos, directorul unui spital public. „Frauda fiscală este un sport naţional, practicat cu bună ştiinţă a Fiscului", mai spune acesta. „Agenţii fiscali sunt corupţi până-n măduva oaselor", susţine şi Electra Papatanasiou, proprietara unui magazin şic din Atena. Şi tot pentru a scăpa (măcar parţial) de Fisc, grecii îşi lasă casele neterminate (netencuite, cu capete de fier ieşind din beton), pentru a da impresia că sunt încă în construcţie. Explicaţia e simplă: impozitul pentru o clădire neterminată este mai mic. Se estimează că numărul caselor „jupuite" este de ordinul sutelor de mii.

Morţii pensionari

În încercările disperate din ultima vreme de a reduce deficitul bugetar al ţării (mai ales în urma presiunilor venite din partea Uniunii Europene), autorităţile au demarat diverse anchete şi controale. O mare surpriză a venit din partea Casei naţionale de pensii, după ce s-a descoperit că în evidenţele contabile figurau şi persoane trecute demult pe lumea cealaltă. Şi altceva: documentele oficiale arătau că peste 8.000 de greci care primeau pensie aveau peste 100 de ani. Or, din ultimul recensământ realizat acum circa un an, reiese că numărul celor care au depăşit un secol de viaţă nu ajunge nici măcar la pragul de 2.500. În consecinţă, publicaţia „Finance Banque" dezvăluie că guvernul de la Atena intenţionează să ia la puricat peste 20.000 de dosare de pensionare. Iar pentru început vor fi verificaţi zeci de mii de greci care primesc (justificat sau nu) pensii de invaliditate.

8.000 de greci beneficiari de pensie au peste 100 de ani. Ultimul recensământ arată că nu există nici măcar 2.500 de centenari în Grecia.

Mall ilegal

Un scandal de primă pagină s-a referit la construcţia celui mai mare mall din Atena, inaugurat în noiembrie 2005. Cel puţin zece dintre magazinele mall-ului nu aveau autorizaţie de funcţionare. Susţinătorii imensului spaţiu comercial (printre care cunoscuţi oameni politici) au încercat chiar să modifice prevederi constituţionale pentru ca mall-ul să fie ridicat. Nici măcar în prezent actele pentru funcţionarea acestuia nu au fost puse la punct. Scandalul a fost cu atât mai răsunător cu cât printre beneficiarii spaţiului comercial se aflau instituţii financiare de renume, cum ar fi Eurobank.

Aranjamente ca la fotbal

Părerea grecilor despre inspectorii fiscali este dezastruoasă, deşi pe parcursul anilor s-a dezvoltat un anume gen de relaţie de complicitate. Motorul fraudei este alimentat de reprezentanţii Fiscului, care, de ani întregi, au pus în practică, mai ceva ca la fotbal, sistemul bincunoscut „4-4-2". Adică: în cazul unei inspecţii, „proprietarul" trebuie să fie gata în orice moment să ofere mai multe „plicuri" (cu şpagă, n.red). Patru sunt pentru inspector, patru sunt pentru proprietarul locului unde are loc inspecţia, iar două „merg" la stat (care primeşte astfel o sumă considerabil mai mică decât i s-ar cuveni).

Bonul fiscal, o noţiune necunoscută multor greci  Foto: Reuters

De asemenea, se dă „atenţie" pentru ca eventualele majorări datorate statului să fie cât mai mici. „De obicei, inspectorul negociază direct cu contabilul firmei", povesteşte Electra Papatanasiou. „În urma acestui „troc", ambii îşi măresc salariul de cel puţin trei-patru ori. Superiorul lor poate face parte din sistem, astfel că nu se pune problema să te plângi mai sus pe scara ierarhică", mai arată proprietara magazinului.

Fără bon

Statul grec mai este păcălit printr-o modalitate pe cât de simplă, pe atât de profitabilă pentru cei care o pun în practică: nu se dau chitanţe sau bonuri fiscale. La fel, contabilitatea „dublă" este practicată pe întreg teritoriul Eladei. Fapt cunoscut (şi dezaprobat) în cancelariile europene, care estimează că economia „neagră" a Greciei reprezintă între 30 şi 40% din PIB-ul acestei ţări.

Război pe faţă

Încăpăţânarea Greciei de a nu respecta anumite impuneri legislative a fost subliniată şi de Fondul Monetar Internaţional. În ultimul său raport, FMI menţionează dificultatea de a „combate cultura persistentă a evaziunii fiscale" din această ţară. „Schimbarea mentalităţii, cultivarea spiritului civic sunt cele mai importante provocări cărora guvernul grec trebuie să le facă faţă", susţine şi Jens Bastian, economist al Fundaţiei elene pentru politici europene.

În Grecia există o neîncredere cronică în structurile statului, suspiciune care, potrivit unor istorici, datează încă din perioada în care grecii au trăit sub dominaţia otomană. Atunci, rezistenţa faţă de orice impunere venită din partea autorităţilor reprezenta un motiv de mândrie. Astăzi, atitudinea lor faţă de autorităţi reprezintă dispreţul şi neîncrederea totală pe care o au faţă de structurile statale corupte.

"Schimbarea mentalităţii, cultivarea spiritului civic sunt cele mai importante provocări cărora guvernul grec trebuie să le facă faţă."
Jens Bastian
economist al Fundaţiei elene pentru politici europene