Grecia vrea bani, dar fără control

Definitivarea pactului de disciplină bugetară comună şi situaţia Greciei sunt subiectele discutate, astăzi, la summitul UE de la Bruxelles. Berlinul a înfuriat Atena cerând ca bugetul elen să fie „dictat“ de un comisar european.

Liderii europeni se întâlnesc astăzi, la Bruxelles, în cadrul primului summit de criză din 2012 pentru a găsi soluţii pentru „reducerea şomajului în rândul tinerilor, valorificarea pieţei unice şi susţinerea IMM-urilor".

Aceasta este tema oficială a reuniunii anunţată de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy. Reuniunea este importantă şi pentru România deoarece liderii europeni vor definitiva textul pactului de disciplină bugetară, documentul urmând să fie semnat oficial la Consiliul European din martie.

Definesc disciplina bugetară

Şefii de stat şi de guverne stabilesc astăzi la Bruxelles dacă disciplina bugetară va include, în afara deficitului bugetar, şi nivelul datoriei publice. Ei vor hotărî numărul ţărilor care trebuie să ratifice documentul ca acesta să intre în vigoare (în actualul proiect este nevoie ca pactul să fie semnat de 12 state din zona euro) şi „dacă" şi „în ce fel" vor lua parte la procesele decizionale  ţările din afara zonei euro, precum România.

În timp ce Polonia ameninţă că nu va semna documentul dacă nu are un cuvânt de spus în luarea deciziilor, Franţa, condusă de Nicolas Sarkozy, nu este dispusă să lase statele care nu au adoptat moneda european să hotărască soarta zonei euro. Proiectul pactului introduce, la insistenţele Germaniei, „regula de aur" a echilibrului bugetar, mecanisme de corecţie şi sancţiuni pentru ţările indisciplinate, precum şi introducerea deficitului-limită în Constituţia fiecărui stat membru.

Tema cea mai sensibilă a reuniunii informale de astăzi, la care participă şi preşedintele Traian Băsescu, rămâne însă situaţia Greciei, care intră în incapacitate de plată, dacă troika  FMI, UE şi BCE nu-i acordă un nou pachet de finanţare (despre care presa europeană susţine că va fi de 145 de miliarde de euro în loc de 130 de miliarde de euro ca până acum) şi dacă băncile şi asigurătorii nu acceptă să preia cel puţin 50% din datoria publică a Atenei.

Germania condiţionează ajutorul

Informaţia publicată de „Financial Times" potrivit căreia Germania insistă ca Grecia să primească noul pachet financiar doar dacă renunţă la suveranitatea sa în domeniul politicilor fiscale, lăsând practic frâiele bugetului său în mâinile unui comisar european, i-a înfuriat pe greci. Publicaţia a intrat în posesia unui document, trimis vineri de Berlin statelor, care arată că un comisar desemnat de miniştrii de Finanţe din zona euro ar urma să aibă  drept de veto asupra taxelor şi cheltuielilor bugetare pe care vrea să le facă Executivul grec.

„Consolidarea bugetului trebuie însoţită de o orientare strictă a impozitării şi de un sistem de control", se mai menţionează în document. Prin urmare, pentru că nu are rezultate satisfăctoare în reducerea cheltuielilor la buget, statul elen ar trebui să renunţe, temporar, la suveranitatea sa. Reprezentanţi ai instituţiilor UE ar negocia deja la Atena ce drepturi asupra bugetului propriu mai are guvernul condus de premierul Lucas Papademos, notează şi agenţia Reuters.

Rodul imaginaţiei bolnave

Oficialii greci au reacţionat cu furie la o propunere a Germaniei în privinţa taxelor şi cheltuielilor guvernului de la Atena că trebuie să păstreze controlul propriului buget. Ministrul Educaţiei, Anna Diamantopoulou, a declarat că planul german de controlare a economiilor făcute de Atena este „produsul unei imaginaţii bolnave". Comisia Europeană a afirmat că intenţionează să îmbunătăţească supravegherea finanţelor Greciei, dar ţara trebuie să păstreze controlul.

"Dacă grecii nu reuşesc, atunci, conducerea şi controlul bugetului trebuie să vină din exterior, de la UE, spre exemplu.''
Philipp Rösler
ministrul german  al Economiei

Criza îi lasă fără case şi servicii pe spanioli

Un semnal alarmant pentru zona euro este decizia agenţiei de evaluare financiară Fitch, care a retrogradat cinci ţări din zona euro, printre acestea numărându-se şi Italia, şi Spania. Situaţia pare destul de gravă, având în vedere că piaţa muncii spaniole a depăşit pragul psihologic de 5 milioane de şomeri.  Un iberic din patru nu are loc de muncă, iar şansele de a-şi găsi o slujbă sunt infime în condiţiile în care economia spaniolă bate pasul pe loc.

Mulţi spanioli au fost aruncaţi de bănci în stradă  Foto: reuters

Noul guvern conservator încearcă să introducă noi reforme pe piaţa muncii pentru a revigora angajările, însă planul are deocamdată puţine şanse de reuşită. Tinerii cred că viitorul este sumbru. Câţiva şi-au găsit de lucru la munci sezoniere, alţii se gândesc să ia calea Germaniei sau a altor state mai puţin lovite de criză, în căutarea unui loc de muncă.

Cea mai mare problemă a spaniolilor, în acest moment, sunt datoriile pe care le au la bănci, în urma creditelor făcute în anii anteriori, pe care acum nu-şi mai permit să le achite. Evacuaţi din case de bănci, tinerele familii au găsit sprijin la rude.

S-au întors să locuiască împreună cu părinţii sau cu fraţii. Cei norocoşi primesc ajutoare sociale de la primărie sau sunt angajaţi temporar pe joburi pe care autorităţile locale le creează special pentru şomeri. Însă şi banii de la stat sunt pe terminate. În condiţiile în care costurile de împrumut ale Spaniei au atins maxime istorice, iar Uniunea Europeană cere Madridului să taie din cheltuielile publice, şomerii se vor trezi fără niciun ajutor de la stat.

Frauda, sport naţional în Italia

Nici Italia nu inspiră prea multă încredere că va reuşi să umple vistieria statului.  O dovedeşte frauda pe care o comit miliardarii din provincia Alessandria, situată în nordul Peninsulei. Potrivit revistei germane „Der Spiegel", Fiscul italian a descoperit că numeroşi milionari din regiune „fentau" statul, neplătind nici măcar un eurocent statului în ultimii ani. Dealerii de maşini cumpărau automobile la mâna a doua de la persoane fizice, uneori la negru,fără să plătească TVA. În schimb, atunci când vindeau maşinile, includeau în preţ Taxa pe Valoarea Adăugată. Astfel, dealerii auto din Alessandria au strâns în câţiva ani 46 de milioane de euro, fără să plătească vreun impozit statului.

Un precedent pe care l-au uitat

Deşi acum protestează la planul german de a da finanţele ţării pe mâna unui comisar european pentru buget, statul elen s-a arătat dispus anul trecut să renunţe la suveranitate în mai multe domenii, doar să mai primească o tranşă de împrumut din primul pachet de finanţare. În primăvara anului trecut, Grecia a acceptat ca în schimbul unei tranşe de împrumut de circa 35 de miliarde de euro să permită unui grup de experţi ai Uniunii Europene să se ocupe de programul de privatizări prin care urmau să fie vândute active în valoare de 50 de miliarde de euro.

De asemenea, Grecia, condusă la acea vreme de un guvern socialist, a acceptat ca tot străinii să se ocupe de colectarea taxelor şi a impozitelor. La fel ca acum, oficialii UE au cerut statului elen renunţarea parţială la suveranitate pentru că au constatat că Atena făcuse doar „eforturi limitate" pentru ieşirea din criză. Europenii critică în continuare Grecia pentru ritmul lent de implementare a reformelor structurale, eşecurile de a stârpi evaziunea fiscală şi mai ales faptul că programul de privatizări nu a fost demarat încă.

Merkel va face campanie pentru Sarkozy

Cancelarul german Angela Merkel va participa la mitingurile electorale ale preşedintelui francez Nicolas Sarkozy din primăvară, potrivit secretarului general al CDU, Hermann Gröhe, în discursul său adresat participanţilor la Consiliul Naţional al UMP, partidul lui Sarkoyz.  CDU, partidul creştin-democrat a cancelarului Angela Merkel, este convins că Nicolas Sarkozy este „persoana potrivită pentru Elysée şi că va fi şi pe viitor", a subliniat Gröhe.

Susţinerea pe care Merkel şi partidul său i-o acordă lui Sarkozy nu este o surpriză, notează AFP, deoarece ei fac parte din aceeaşi familie politică. În Parlamentul European, deputaţii UMP discută adeseori cu cei ai CDU în cadrul grupului Partidului Popular European (PPE), care reuneşte formaţiuni politice democrat-creştine, conservatoare şi de centru-dreapta. Pe de altă parte, Sarkozy a susţinut-o pe Angela Merkel în toamna lui 2009 la alegerile din Germania. Gröhe nu a ratat ocazia să aruce săgeţi critice la adresa lui François Hollande, contracandidatul cel mai redutabil al lui Sarkoyz la alegerile prezidenţiale, şi a Partidului Socialist.

Sarkozy anunţă creşterea TVA la 21,2%

Aseară, şeful statului francez a anunţat o creştere a TVA cu 1,6 puncte procentuale, Taxa pe Valoarea Adăugată urmând să ajungă la 21,2 la sută, un record pentru Franţa. Măsura va intra în vigoare în acest an.  Nivelul contribuţiilor sociale nu se va majora, iar cotele reduse ale TVA pentru produsele de primă necesitate vor rămâne neschimbate. De asemenea, preşedintele francez va anunţa şi introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare.

"Angela Merkel îl va susţine pe Nicolas Sarkozy la reuniunile electorale din primăvară.''
Hermann Gröhe
politician creştin-democrat