Grecia şantajează UE cu ieşirea din euro

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Grecia face presiuni asupra creditorilor externi să-i acorde de urgenţă cel de-al doilea împrumut în valoare de 130 de miliarde de euro. În caz contrar, ameninţă Atena, ţara va părăsi zona euro.

Guvernul elen a avertizat prin intermediul purtătorului său de cuvânt, Pantelis Kapsis, că, dacă nu primeşte noul credit de 130 de miliarde de euro în primul trimestru al anului, Grecia va fi nevoită să părăsească zona euro. „Acordul de finanţare externă trebuie semnat, altfel vom ieşi de pe pieţe, vom ieşi din euro. Situaţia va fi mult mai dificilă", a declarat Kapsis la postul Skai TV.

El nu a exclus posibilitatea ca Executivul elen să impună noi reduceri bugetare. „Vom vedea. Următoarele trei, patru luni sunt cruciale. Acesta este şi motivul pentru care şi există acest Executiv de tranziţie", a declarat Kapsis. „Nu cred că este uşor să introduci noi taxe, dar ce altceva poate să însemne reducerea cheltuielilor la buget? Ce să faci, să pui lacăt sistemului bugetar?", a întrebat el retoric. Kapsis a precizat la postul public de radio că lumea nu trebuie să cadă victimă panicii privind reîntoarcea la drahmă a Greciei.

Neînţelegeri pe marginea împrumutului

Guvernatorul Băncii Centrale Elene declarase că revenirea la drahmă ar înseamna devalorizarea puternică a monedei greceşti şi aruncarea economiei elene în stadiul în care se afla în 1950.

Deşi la summitul european din octombrie liderii europeni au convenit de principiu acordarea unui nou împrumut Greciei, tăierea a 50% din datoriile statului şi stabilirea tuturor detaliilor până la sfârşitul lui 2011, Grecia negociază şi acum cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi deţinătorii privaţi de obligaţiuni despre finanţarea externă şi reformele la care statul s-a angajat. Potrivit presei germane, cele două părţi nu au ajuns la un numitor comun în privinţa scadenţei, a ratei dobânzii şi a statutului juridic al obligaţiunilor de stat ce vor fi emise după tăierea parţială a datoriilor.

Atena, iertată de 75% din datorii?

Nici valoarea datoriilor de care va fi iertată Grecia nu mai este atât de clară ca în toamnă. Dacă la summitul UE din octombrie se discuta de înjumătăţirea datoriilor, în prezent este luată în calcul şi o reducere cu 75% a datoriilor. Surse citate de „Wall Street Journal" susţin că şi Berlinul ar agrea această variantă, în condiţiile în care povara ştergerii datoriilor cade pe umerii creditorilor privaţi. Opinia că un aşa-numit „haircut" de 50% nu mai este suficient este susţinută cu tărie în mod special de FMI. 

Încheierea acordului, care va fi discutată la mijlocul lunii, când reprezentanţii FMI, BCE şi CE se vor deplasa la Atena, este condiţionată, în principal, de participarea voluntară a băncilor şi companiilor de asigurări la pachetul financiar.

Avertismentul privind părăsirea zonei euro lansat de purtătorul de cuvânt al guvernului elen şi omul de încredere al premierului Lucas Papademos este menit să pună sub presiune creditorii privaţi, băncile şi companiile de asigurări care trebuie să contribuie de bunăvoie la programul de asistenţă financiară. Oficialii greci au mers mai departe cu ameninţările, spunând - aşa cum au mai făcut-o şi anul trecut, până să primească tranşele de bani de la FMI - că ţara riscă să intre în incapacitate de plată dacă nu primeşte împrumutul până în martie, când are o scadenţă de 14,4 de miliarde de euro.

Mesaj dublu

Ieşirea din zona euro a Greciei şi declararea insolvenţei ar însemna că instituţiile financiare nu ar mai primi banii înapoi.  Fost oficial al BCE, premierul Papademos nu are carnet de partid şi nici susţinerea necondiţionată a miniştrilor proveniţi din rândul socialiştilor de la Pasok şi a conservatorilor de la ,,Noua Democraţie" pentru noile măsuri de austeritate nepopulare avute în vedere. Acestea presupun, printre altele, tăierea pensiilor, concedieri în sistemul bugetar şi vânzarea unor proprietăţi ale statului. 

Astfel, avertismentul lui Pantelis Kapsis nu face decât să pună presiune asupra membrilor Cabinetului Papademos şi asupra populaţiei care opune rezistenţă la o nouă strângere a curelei. Ameninţarea cu părăsirea zonei euro le aminteşte şi celorlalte 16 state din zona euro că sunt cu sabia deasupra capului: plecarea Greciei riscă să distrugă moneda unică. Nici în cadrul troicii formate din FMI, BCE şi CE nu există înţelegere deplină, notează cotidianul „Die Welt".

Divergenţe în troică

Fondul Monetar pledează pentru un „haircut" mai consistent, ceea ce presupune pierderi mari pentru băncile europene, şi pentru o mai mare implicare în programul de asistenţă a BCE. Se opune însă şeful Băncii Centrale a Germaniei, Jens Weidmann, membru al consiliului BCE. Acesta a declarat pentru ,,Börsenzeitung" că o mai mare contribuţie a Băncii Centrale Europene ar însemna ca „zona euro să arunce la gunoi toate principiile şi cadrul legal pe care este construită".

Corupţie la Finanţe

Secretarul de stat pentru taxe şi impozite din Ministerul grec de Finanţe, Yannis Kapeleris, este acuzat  că a „uitat" să încaseze de la mai multe companii amenzi  în valoare de 15 milioane de euro. Oficialul s-a apărat, spunând că amenzile nu au ajuns în vistieria statului pentru că nu a funcţionat sistemul electronic de încasare a banilor.

Atena pariază pe petrol şi gaze

Anunţul Ciprului că a găsit în apele sale zăcăminte de gaze naturale care ar acoperi necesarul insulei în următorii 200 de ani a dat speranţe guvernului elen că resurse de combustibil se găsesc şi pe teritoriul său. Potrivit săptămânalului german „Die Zeit", ministerul Energiei de la Atena plănuieşte să facă explorări maritime de gaz şi petrol în apele teritoriale şi pe uscat. ,,Petrol avem sigur. Avem motive să fim optimişti", a declarat Giannis Maniatis, secretar de stat în ministerul Energiei.

Grecii cred că vor găsi zăcăminte de petrol care să mai diminueze criza în care se află ţara, în primul rând, în zona Golfului Patras şi pe coasta vestică a Peninsulei Peloponez. Experţii estimează că aici ar fi resurse  de 200 de milioane de barili de ţiţei. Forări vor fi făcute şi în regiunea Epirus din nordul Greciei, unde se estimează că există zăcăminte cu circa 80 de milioane de barili de petrol. Ministerul Energiei de la Atena vrea să facă forări şi în zona coastelor vestice, în dreptul oraşului Katakolo, unde se ştie încă din 1982 că există zăcăminte bogate de petrol la o adâncime de circa 250 de metri.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite